27/04/2024
Gùspini. Ligendi e ciaciarrendi cun is ajajus e is ajajas de su “Hotel della Terza Età”
Sa Biblioteca Comunali “Sergio Atzeni” de Gùspini in collabboratzioni cun su Sportellu de Lìngua Sarda de su Comunu de Gùspini organizant “Ligendi e ciaciarrendi cun is ajajus e is ajajas de s’Hotel della Terza Età”, unus cantu atóbius chi si faint una borta a su mesi de Maju a Donniasantu (is datas funt 03/05, 07/06, 12/07, 13/09, 11/10, 08/11) chi punnant a aguantai bias is traditzionis, fai trabballai sa memória, amellorai su linguàgiu e sa comunicatzioni po mori de sa letura de contixeddus in língua sarda e de dícius antigus e insertus.
27/04/2024
Gùspini. Il sentiero delle cernitrici
S’Assótziu XconoscereXfare cun su patrotzíniu de su Comunu de Gùspini, in collabboratzioni cun s’Assótziu “Sa Mena” e sa Pro Loco Gùspini, organizat “Il Sentiero delle Cernitrici”, in camminu de Montibéciu faci a su Cantieri Azuni. Sàbudu su 4 de Maju s’atóbiu est a is 4 e mesu de a merí (16.30) in su Pratzali Rolandi e a sa lómpida a su Cantieri Azuni ddoi ant a essi momentus de música e letura dedicaus a sa memória de is 11 fémminas e pipias chi si funt mortas in sa disgràtzia de su 4 Maju 1871. Agoa, a is 7 de a merí (19.00) in is localis de s’Ex Mensa Impiegaus de su Pratzali Rolandi si fait sa proietzioni de su filmau cun s’interbista a una cerridora.
27/04/2024
Gùspini. Festa de su Trabballu in Montibéciu
Mércuris s’1 de Maju 2024, in ocasioni de sa Festa de su Trabballu est possíbbili a passai una giorronnada in sa Miniera de Montibéciu e partetzipai a is abbísitas ghiadas in is 5 percussus musealizaus de Piccalinna, Officine, Sant’Antonio, Galleria Anglosarda e Direzione. Sighit su pràngiu in miniera (cun prenotatzioni obbrigatória) e cuncertu esclusivu de Raoul Moretti, An Unconventional Harpist & BEPPE DETTORI LIVE TOUR Is billetus si podint prenotai in deretura in su giassu e costant 47,50 éurus po sa genti manna e ismenguau 32,50 éurus. S’ocasioni at a donai sa possibbilidadi a “Castia arts professionals group” de presentai artistas e istràngius ispecialis po s’ammosta “Polvere della memoria” – cun s’incingiadura de argumentus nous – chi andant a arricai is òperas giai in ammostu. Su sítiu at a abarrai abertu po is abbísitas ghiadas ordinàrias e no est obbrigatóriu a comporai s’acontéssiu ispeciali chi incluit su pràngiu e su cuncertu. Po mori ca is postus funt pagus su cuncertu est unu momentu reservau a chini at a isceberai de passai totu sa dí in sa Miniera Montibéciu (e duncas faendi s’abbísita de totus e cincu is percussus e su pràngiu innias, cun su menú cumpletu aintru de su sítiu mineràriu). Po info e prenotatzionis de is abbísitas ghiadas tzerriai a su 3384592082 www.minieradimontevecchio.it/1maggio2024.html
27/04/2024
Serrenti. “Labboratóriu po sa Festa de is Mammas” in sa Biblioteca
S’Ufítziu Língua Sarda de su Comunu de Serrenti in collabboratzioni cun sa Biblioteca comunali de Serrenti “Francesca Sanna Sulis” organizat unu “Labboratóriu po sa Festa de is mammas”, su merí de mércuris 8 Maju 2024. A su labboratóriu, chi si fait de is 4 e mesu a is ses de a merí (16.30-18.00) podint partitzipai is pipias e is pipius chi tengant de is 5 a is 10 annus de edadi. A chini bollit partitzipai si depit iscriri aintru de su 6 de Maju tzerriendi a Biblioteca a su númeru 0709159155, o podit mandai una e-mail a s’operadora de língua sarda a s’indiritzu carla.asunis@gmail.com
25/04/2024
Sàrdara. SARDARA IN TEATRO.
Sàbudu su 27 de Abrili a is ses e mesu de merì (18:30), in su Cineteatru de Sàrdara, cun s’agiudu de “Fondazione di Sardegna” e su patrocìniu de su Comunu de Sàrdara, Alverio Cau presentat “Sold in”. S’ispetàculu fait parti de sa rassigna “Sardara in teatru”. S’ ispetàculu: “Sold in – Strano m’Alverio” est unu “Recital” de Teatru-cantzoni rapresentau de Alverio Cau, bellumori chi si definit “raccontauttore”. Su chi fait est pigai fèrnia de su Teatru de Rivista o po mellus nai est una genia de ispetàculu ammesturau innui nc’ ant a essi cantus, mùsica, prosa, ballus e iscenas chi faint arriri poita pigant de sa realidadi prus simpli e de is pregiudìtzius eròticus-sentimentosus. Totu est acapiau beni e custa manera de fai est una còdia po ponni in iscena is contus chi faint arriri cun sa presèntzia in su palcu de personàgius cumenti is baddadoras chi perou custa borta non nc’ant a essi e s’artista fait totu a solu. In “Sold in – Strano m’Alverio” s’artista si contat fadendi unu biàgiu introspetivu ma ddu fait de una manera allirga cantendi cantzonis suas impari a contus e monòlugus cun sabori antropològicu, identitàriu e a tretus puru in lìngua sarda. S’ispetàculu est pentzau, iscritu, dirìgiu e interpretau po intreu de Alverio Cau.
25/04/2024
Sàrdara. Cursu de primu agiudu pediàtricu. (Primo soccorso pediatrico).
Su Comunu de Sàrdara e s’Assessorau a is polìtica Sotzialis fait sciri chi impari a s’Assòtziu “Noi per gli altri” si aparìciat su “Corso di primo soccorso pediatrico”. Su cursu si fait Sàbudu su 4 de Maju 2024 a i cincu de merì (oras 17:00) in su Cineteatru Comunali. Sa punna de su cursu est donai informus generalis asuba de su primu agiudu pediàtricu, ammostai cumenti si fait sa disostrutzioni de is pipius fintzas a is catorixi annus (14 annus) e inditai is manovras de su BLS po is pipius e is creatura prus piticheddas. In su matessi merì si faint finta is provas pràticas impari a is espertus Federica, Alessandro e Alberto.
25/04/2024
Sàrdara. Su Nuraxi de Ortu Comidu
Noba pigada de sa pàgina Facebook de su Museu Villa Abbas. Minudantzias de su patrimòniu. Su Nuraxi de Ortu Comidu e sa bidda cosa sua si agatant in su sartu de Sàrdara. A testimòngiai sa presèntzia insoru funt is arrastus chi ant lassau de edadi nuràgica, pùnica e romana. In cussu giassu ant fatu duus istuvonadas de importu: sa primu dd’at fata in su 1913 (millinoicentutrexi) s’archeòlogu Antonio Taramelli, sa segunda dd’at fata s’archeòloga Miriam Balmuth in is annus ’70 (setanta). Su Nuraxi Ortu Comidu tenit una planimetria cumplessa. Teniati: unu corratzu cun su putzu e assumancu tres turris unidas de una cortina murària. In su tzentru nci fiat una turri cun su diàmetru de 12 (doxi) metrus chi si podit fai apillai a su Brunzu de Mesu, in su XV sec. a.C. Su chi is’istudiosus ant agatau est arreguau in su Museu Archeològicu Villa Abbas e is arrastus si contant chi cussu giassu dd’iant abbitau po tempus meda. Po su chi pertocat s’edadi pùnica is istudiosus ant agatau arrogus de ceràmica grussera cun incàscius “a ditate”, chi formant sa buca de unu forru cumenti cussus chi ddoi at fintzas in su Nord de s’Africa in dì de oi.
24/04/2024
Serrenti. “Gran Premio del Teatro Amatoriale”.
Est cumintzada sàbudu 20 Abrili in su Teatru Comunali de Serrenti sa fasi finali regionali de su “Gran Premio del teatro amatoriale”, chi acabbat su 18 Maju. Innoi asuta totus is ispetàculus postus in scena: - sàbudu 20 Abrili a is oras 19.00: “Sa segunda dipartida” de sa Cumpangia Chen’e Sentidu - domínigu 21 Abrili a is oras 19.00: “Pulixi e Priogu” de sa Cumpangia Filodrammatica Guspinese - sàbudu 27 Abrili a is oras 19.00: “Mer’e domu” de sa Cumpangia Come.te APS - domínigu 28 Abrili a is oras 19.00: “Mellus mottu che in su spidalli” de sa Cumpangia Su Stentu - sàbudu 4 Maju a is oras 19.00: “Bruscerias” de sa Cumpangia Joseph Theatrum - domínigu 5 Maju a is oras 19.00: “La fortuna di Maurizio” de sa Cumpangia Khainotomia Sa premiatzioni de sa Rassigna est sàbudu 18 Maju a is oras 19.00. Info a su 3285715023
24/04/2024
Pabillonis. Presentada de su líbburu “Làdiri. Terra, acqua e paglia. Il respiro della terra cruda in Sardegna“
Sara Collu, architeta e autora de su líbburu “Làdiri. Terra, acqua e paglia. Il respiro della terra cruda in Sardegna”, presentat sa pubblicatzioni sua in Pabillonis sàbudu 27 Abrili in sa Domu Museu in s’úrbidu Torquato Tasso. S’atóbiu, apariciau in collabboratzioni cun su Comunu de Pabillonis e s’Assótziu Santu Juanni, si fait a is oras 18.30 e at a pigai in cunsideru is temàticas de sa memória stórica, identidadi, técnicas de fàbbricu e sustenibbilidadi de custu materiali naturali chi cumponit su matoni sardu típicu chi si fait cun terra, àcua e palla.
24/04/2024
Gùspini. 25 Abrili – Festa de sa Libberatzioni
Su Comunu de Gùspini at organizau in collabboratzioni cun sa ProLoco Gùspini e s'ANPIA duus acontéssius in ocasioni de sa Festa de su 25 Abrili 2024: -Mércuris 24 Abrili, a is oras 19.00 innui est su Molinu Garau, si fait sa proietzioni de “I miei sette padri”: su docufilm de Liviana Davì chi contat de is fradis Cervi cun sa mirada de s’erederi Adelmo. -Gióbia 25 Abrili, sa Proloco organizat “Passillendu mori mori” unu trekking/passillada a S'Erba Figu, cun pràngiu líbberu. S’atóbiu est in sa Pratza XX Settembre a is 8.30 de a mengianu.
22/04/2024
Santu 'Èngiu. Su I de Maju una camminada po agiudai sa circa po cumbati su tumori ovàricu
Noba pigada de www.sangavinomonreale.net S'assótziu "Insieme si può -IIAPS", cun sa collabboratzioni técnica de su "ASD Atletica Podistica San Gavino" e cun s'aprovatzioni de su "Centro Sportivo Italiano – Comitato Sud Sardegna", organizat domínigu 1 de Maju 2024 una camminata a passu líbberu narada "Insieme si vince", chi punnat a regolli dinai de donai in parti a sa "Associazione Sarda per la Ricerca in Oncologia Ginecologica Onlus" e in parti po comporai un'ecógrafu, po garantiri programmas de diagnosi lestra a indonu. Est una camminada po fai movimentu ispasiendi·si de 4 Km. no est una gara, est chentza de classífica e podint partitzipai a totus. S'atóbiu est su I de Maju 2024, h. 09:15, in su Parcu Rolandi de Santu 'Èngiu, sa parténtzia est fissa a h. 10:00. Is iscritzioni si podint fai desu lunis a su sàbudu cun oràriu 09:00-12:00 e 16:00 – 20:00, in bia Roma 88 e sa dí de sa manifestatzioni fintzas a is 09:30 in su Parcu Rolandi. Cuntziderau chi sa parténtzia de sa camminada si depit fai a marolla a s'oràriu istabbiliu, est mellus a si iscriri in is dís in antis. Sa cuota mínima de partitzipatzioni est de 15 éurus e cumprendit mallieta técnica, muncíllia e petorina, su tesseramentu po sa dí a su "CSI" cun s'asseguratzioni e su servítziu de ambulantza e assisténtzia médicu sanitària. A s'acabbu de sa manifestatzioni, a intru de su Parcu Rolandi, ddoi at unu "Pasta-party" cun una cuota de 10 éurus, est mellus a cunfirmai in su momentu de s'iscritzioni.
22/04/2024
Santu 'Èngiu. Unu “Elisir” de teatru e fotografia.
Noba e fotografia pigadas de www.ilsardigtonpost.it , artículu iscritu de Valentina Frau. Is atividadis inghitzant in Abrili 2024 e lompint fintzas a su mesi de Làmpadas. Istrumbulai sa creatividadi favoressendi sa sotzialidadi: inghitzant a intru de Abrili, in su Comunu de Santu 'Èngiu is duus labboratórius po mannus: teatru e fotografia. Is duus labboratórius faint parti de su progetu "Elisir" de su PLUS (Pianu locali unitàriu de is servítzius a sa persona) de su distretu de Gùspini, chi tenit s'agiudu de su Comunu e ddu cordinat sa coperativa "AlfaBeta". Teatru. Est s'assótziu "Come.Te" a organizai e a fai su labboratóriu de teatru chi est istruturau in duas partis. A sa primu, de preparatzioni teatrali, útili po imparai is fundamentus técnicus de su linguàgiu e po cumprendi cumenti unu si intendit in relatu a s'ispàtziu iscénicu e in preséntzia de su púbblicu, sighit sa de duas prus creativa. In custa parti, is partitzipantis funt pretzius in grupus e si inventat s'istória, si donant is rolus a donniunu de is partitzipantis e si iscrit unu copioni. Sa rapresentatzioni finali non si fait a intru de unu teatru ma benit posta in iscena in s'interis de una cena, aberta a su púbblicu. "Intra de una portada e s'àtera – at ispricau Simonetta Concu, vitzepresidendi di "Come.Te" - su púbblicu tenit s'ocasioni de bessiri unu gosadori ativu. Eus intitulau sa rapresentatzioni "Cena con delitto", ca in iscena bocint a unu: is chi funt presentis depint risolvi su casu e cumprendi chi, intru de is atoris est su colpevoli". Sa teatralità risurtat èssiri un'aina bàlida po istrumbulai sa creatividadi e, in su matessi tempus, conosci nosu etotu e is emotzionis nostas, in prus de istrumbulai sa capatzidadi de si ponni in is pannu de is àterus. "Su teatru – at sighiu Concu – est unu mundu de iscoberri. Donniunu de nosu tenit s'ocasioni de espressai sa teatralidadi istintiva sua, ca totus, dónnia dí, seus unu pagheddu atoris. Custu potentziali, po médiu de s'agiudu nostu, benit indiritzau e arrichiu de cumpeténtzias". Su labboratóriu previdit duus atóbius a sa cida, h. 17:30, in su Tzentru de Agregatzioni Sotziali Comunali de bia Fermi. Fotografia Su labboratóriu de fotografia ddu fait su fotógrafu professionista santuingesu, Andrea Altea, e si fait una borta a sa cida, in su Tzentru de Agregatzioni Sotziali Comunali de bia Fermi, h. 16:00 – 19:00. Is partitzipantis podint connosci s'istória po médiu de sa fotografia digitali, in manera de cassai momentus e in su matessi tempus, testimongiai su cambiamentu de logus e personas. "Non boleus formai figuras professionalis – at nau s'Ass.ri a is Políticas Sotzialis de su Comunu de Santu 'Èngiu, Alberto Casu – ma punnaus a istrumbulai una passioni in is partitzipantis po médiu de sa sotzializatzioni: un'aspetu chi is limitatzionis sunfridas in su tempus de su Covid ant magàngiau.
18/04/2024
Biddacidru. Festa de sa Libberatzioni. 25 de Abrili
Gióbia 25 de Abrili su ANPI, in collabboratzioni cun "Off-Lab Officina Laboratorio Villacidro" e cun s'agiudu de su Comunu de Biddacidru, est in Pratza Sisinnio Mocci, cun totus is chi si bolint partitzipai cun una letura, unu pentzu o iscéti cun sa preséntzia, po sa Festa de sa Libberatzioni. Eus a ponni una corona de froris po regordai su Partigianu de oríginis cirdesas Sisinnio Mocci, bociu in su bocidroxu de is Fossas Ardeatinas. Est presenti unu bangheddu ANPI innui si nci podit tesserai. S'atóbiu est in Biddacidru in sa Pratza intitulada a issu, gióbia 25 de Abrili, h. 11:00.
18/04/2024
Biddacidru. Festa de Santu Isidoru: iscritzionis po tracas e cuaddus.
Noba pigada de sangavinomonreale.net Sa Festa de Santu Isidoru in Biddacidru pigat vida, gràtzias a s'annoamentu de su Comitau e a is circas fatas in is archívius parrochialis de sa Crésia de Sant'Antoni e de Santa Barbara. Una de is novidadis de su 19 de Maju 2024, in ocasioni de sa prutzessioni de Santu Isidoru, est chi nci torrant a ponni in sa Crésia de Sant'Antoni s'istàtua de su Santu restaurada de unu totu. Sa Festa de Santu Isidoru, protetori de messajus e sartus , tenit un'istória de prus de cent'annus: in su 1903 unus cantu cirdesus iant comporau un'istàtua de su santu e iant detzídiu de ndi tzelebrai sa festa. S'istàtua est istétia, annus meda càusa de certus intra de sa parróchia de Santa Barbara e de Sant'Antoni: iscéti in su 1908 su chi intzaras fiat Arciobispu de Casteddu Muns. Balestra, iat ordinau de collocai una borta po totus s'istàtua in sa Crésia de Sant'Antoni, innui iant pesau un'altari in màrmuri in onori de su Santu. In su 2024 sa traditzioni presentat unas cantu novidadis. Sa bia Olbia est su coru de sa festa, chi inghitzat cenàbara 17 de Maju 2024 cun una prutzessioni chi portat su Santu de sa crésia fintzas a bia Olbia, innui ddoi at una capella provisória. Sàbudu 18 de Maju 2024 si fait sa missa in sa capella de bia Olbia e pigat vida sa primu editzioni de una fiera agrícola chi punnat a avalorai su trabballu de is produtoris cirdesus. Domínigu 19 de Maju 2024 si fait sa primu Missa cun su cumbidu, intamis a merí si tzèlebrat sa liturgia de sa Paràula e a sighiri sa prutzessioni cun is tracas traditzionalis e is cuaddus, po nci torrai su Santu de bia Olbia a sa parróchia de Sant'Antoni. "Seus prexaus – iscrint is organizadoris de sa Festa de Santu Isidoru – de fai isciri chi funt abertas is iscritzionis po tracas e cuaddus po sa prutzessioni de Santu Isidoru, domínigu 19 de Maju 2024. Is mollus cumpilaus tocat a ddus mandai aintru de su 12 de Maju 2024 a is indiritzus "e-mail" chi sighint: email: santisidorotraccas@gmail.com o santantoniovillacidro@gmail.com“. Acàpius útilis po chini est interessau a partitzipai. Regulamentu Tracas: https://drive.google.com/file/d/1uxkeCm1TZy4PU8U9m6_ceapsZ5cOPZ7E/view?usp=sharing Mollu Tracas: https://drive.google.com/file/d/15NBJDfvj-MoibGmnJYLW1agBvP8pYu7R/view?usp=sharing
18/04/2024
Santu ‘Èngiu. Dí de sa Terra, acontéssiu natzionali de cérrida e regorta voluntària de s'àliga isbandonada
Noba pigada de sangavinomonreale.net Sàbudu 20 de Abrili s'assótziu "Plastic Free Onlus" e s'Amministratzioni comunali – Assessorau a s'Ambienti de su Comunu de Santu 'Èngiu, organizant s'acontéssiu de cérrida e regorta voluntària de s'àliga isbandonada. S'Amministratzioni prumovit dónnia atividadi chi punnat a favoressi sa sensibbilizatzioni asuba de is temàticas ambientalis e de sa lota a su fenòmenu de s'isbandonu de s'aliga. Cuntziderada s'importàntzia sotziali de s'acontéssiu, podint partitzipai a s'acontéssiu totus is tzitadinus, in is límitis de is dispositzionis de seguresa a càrrigu de s'organizatzioni. Ddoi est puru s'agiudu de sa "Formula Ambiente", chi donat su materiali útili po sa regorta diferentziada e chi si òcupat de su retiru de s'àliga. Atóbiu 20 de Abrili, h. 09:30, parchégiu tzentrali de s'Istatzioni de is trenus noba. S'Amministratzioni e s'Assessori a s'Ambienti, Libero Lai.
18/04/2024
Serrenti. Labboratóriu de educatzioni alimentari
Si fait sciri chi su 22 de Abrili de is 11:30 a sa una (11.30-13.00), in su Teatru Comunali si fait unu labboratóriu de educatzioni alimentari rivólgiu a is mammas e a is babbus e a is maistus de is scientis chi gosant de su servítziu de mensa scolàstica. Su labboratóriu ddu fait sa nutritzionista de sa Dita CAMST, Dotora Federica Atzei. Intervenint: - Dot. Pantaleo Talloru, Síndigu de su Comunu de Serrenti - Dotora Maura Boi, Assessora a is Servítzius Sotzialis e Visu-síndiga de su Comunu de Serrenti - Dotora Cinzia Fenu, Dirigenti Istitutu Comprensivu de Seddori-Serrenti
18/04/2024
Santu ‘Èngiu. Labboratórius in sa Tzitadi de is Gióvunus: arti e tzitadinàntzia ativa.
Noba pigada de sangavinomonreale.net Su Comunu de Santu 'Èngiu, in su cuntestu de is Servítzius Sótziu-Educativus distretualis de su PLUS de Gùspini chi gestiscit su "Consorzio Network" cun sa "Cooperativa Alfa Beta", proponit duus labboratórius po piciocus e piciocas de is 13 annus in susu. Is atividadis previdint unu labboratóriu Musicali e Artísticu cun is espertus Giovanni serra e Daniele Mocci a inghitzai de martis 23 de Abrili 2024, e unu labboratóriu Artísticu de Tzitadinàntzia Ativa cun s'esperta Giulia Serra a inghitzai de mércuris 24 de Abrili 2024. Is iscritzionis si faint gióbia 18 e sàbudu 20 de Abrili h. 17:00 -19:00 (de is cincu a iseti de a merí).
17/04/2024
Sàrdara. Sa cumpangia teatrali “Come.te aps” torrat in iscena a Sàrdara cun “Riflessi”, una cumèdia umorìstica chi fueddat de sa paridadi de genia
S’ispetàculu fait parti de su Progetu Distretuali chi pertocat sa paridadi de genia e ndi faint parti is comunus de Gùspini (cabufila), Santu ‘Engiu, Sàrdara, Arbus, Gonnosfanàdiga, Biddaxidru e Pabillonis. “Come.te” e sa Cummissioni a is Oportunidadis Paris de Sàrdara si abetant domìnigu su 21 de Abrili 2024, a is oras seti de merì (19:00) a Sàrdara, in su Cineteatru Comunali. S’intrada est a indonu.
17/04/2024
Sàrdara. “Estofado de oro”.
Testu pinnicau de sa pàgina “Facebook” de su Museu Villa Abbas. In sa crèsia romanu-gòtica de Santu Gregòriu Mannu, ddoi est s’ istatua de Santu Gregòriu Mannu,fata in sa primu metadi de su 1600. Cust’istatua est un esèmpiu de s’impreu de sa tènnica iscultòrea de su “Estofado de oro”. Custa tènnica imperàt in s’arti gòtica e ispaniàt in su tempus de su Barocu Ispagnolu nd’ est arribàt in Sardigna cun issus. Su fueddu ispagnolu “estofado” ndi bènniri fortzis de su fueddu italianu “stoffa”, poita cun custa tènnicaiscultòrea si boliat copiai sa trama decorativa de is tèssius intomascaus. Po fai su tèssiu a cussa manera si depiat applicai una pilla de folla in sa subrafaci tacchedada de s’ iscultura chi si pintàt a pustis.Is partis in òru si bogànt a pillu candu si fadiat un iscarràfiu in su tretu chi si boliat. In Sàrdara s’istatua de Santu Gregòriu Mannu est una de is medas chi nci funt.
17/04/2024
Sàrdara. Sàbudu su 20 de Abrili a is oras ses e mesu (18:30), in su Cineteatru de Sàrdara, cun s’agiudu de “Fondazione di Sardegna” e su patrocìniu de su Comunu de Sàrdara, Gabriele Cossu presentat “Comunication”, chi fait parti de sa rassigna “Sàrdara in Teatru”.
S’ispetàculu. “Comunication” est s’ispetàculu iscritu, dirìgiu e ispertau de Gabriele Cossu. Contat a sa manera còmica is tontesas, is istrollichentzias, is burratinadas e is iscontròrius de sa comunicatzioni, pruschetotu de cussa iscrita, chi in custus tempus tenit pagu sentidu poita intrùxia de is formas chi arriceus de is “social” e de is “media”. Su contu est a incuru de Gabriele Cossu chi cun osservatzionis e monòlugus fait arrì su pùbblicu ma ddu fait fintzas arrexonai. Intra de su spetàculu ant a aparèssiri puru àterus personàgius de Cossu chi giai si connoscint e chi funtunu pagheddu annuaus. Faint parti de sa cumpangia Pamela Lorico (cantadora) e Rebecca Mascia (coreògrafa de ballus orientalis).
15/04/2024
Seddori. Reconnoscimentu de “Sagra di qualità” po sa Festa de su Civraxu
Noba pigada de "La Gazzetta del Medio Campidano" Sa Festa de su Civraxu est ufitzialmenti “Sagra di qualità”. Su reconnoscimentu prestigiosu dd'ant assignau su 11 de martzu passau a sa Pro Loco de Seddori, rapresentada de sa Presidenti Lauranna Fenu, in sa tzirimónia de cunsigna ufitziali chi ant fatu in Palatzu Madama. “ Una dí istravanada innui su Presidenti de su “Unpli” natzionali, Antonio La Spina, cun is presidentis regionalis “Unpli” ant reconnotu e postu in luxi su trabballu chi ant fatu is Pro Loco e totus is voluntàrius chi cun custas collabborant – ispricat sa Presidenti de sa Pro Loco de Seddori, Lauranna Fenu – Sa Pro Loco nosta s'est sémpiri impinniada po s'amparu de su territóriu e de su patrimóniu materiali e immateriali, reconnoscendi s'importu de s'istória nosta. Unu reconnoscimentu chi recumpensat sa Pro Loco e totus is sótzius. Unu ringratziamentu particulari andat a totus is assótzius localis e non chi collabborant po sa rennescida de totus is manifestatzionis e no isceti po sa Festa de su Civraxu”. Sa Festa de su Civraxu est lómpia su Cabudanni passau a sa de 5 editzionis e si fait dónnia annu, in cuntemporànea cun sa “Festa del Borgo”, s'úrtimu domínigu de su mesi de Cabudanni cun sa punna de avalorai su pani famau de Seddori . Funt 47 is Pro Loco italianas chi in custa ocasioni ant retziu s'atestau de su màrchiu de “Sagra di qualità” po festas diferentis ispartzinadas in totu s'Itàlia, in Sardigna ant premiau 8 Pro Loco. In prus de Seddori, su màrchiu de calidadi dd'ant assignau a: Orthullè po sa Festa de su casizolu e de sa craba; a Baunei po sa Festa de su proceddeddu; a Talana po sa Festa de su pressutu; Foghesu po su papai de is centenàrius; Arborea po sa Festa de sa pulenta; Ossi po sa Festa de su tzitzigorru e Bidda Matzràxia po sa Festa de s'olia. “Est istètiu un'acontéssiu bellu meda – narat Giampaolo Manca, Ispetori natzionali po is festas de calidadi – Ocannu sa manifestatzioni est puru melliorada rispetu a is editzionis pretzedentis. Sa primu dí, su 10 de Martzu, nc'est istétia sa premiatzioni in su “Hotel Ergife” cun Adriana Volpe e Beppe Convertini. In su palcu funt artziaus totus is rapresentantis de is Pro Loco premiadas e sa Sardigna est istétia sa regioni chi at tentu prus reconnoscimentus. Dónnia Pro Locu at portau su prodotu típicu suu. Sa de duas dís nc'est istétia sa tzirimónia in sa Sala Koch de su Senau de sa Repúbblica e ant donau is targas, in su matessi momentu ant fatu biri unu “mix” de filmaus de totus is biddas premiadas”. In custa ocasioni, in prus, ant presentau una lei noba, ancora in trabballadura, po regulamentai sa chistioni de is pianus de seguresa netzessàrius po is acontéssius púbblicus, po ndi fatzilitai s'iscritura e sa fruitzioni de parti de is Pro Loco.
12/04/2024
Santu 'Èngiu. Seradas tzinematogràficas dedicadas a is políticas de géneri e a su reconnoscimentu de is deretus tzívilis.
Noba pigada de sangavinomonreale.net Su Comunu de Santu 'Èngiu, Assessorau a is Oportunidadis Paris cun sa Coop. Soc. Alfabeta, organizant duas seradas tzinematogràficas dedicadas a is políticas de géneri e a su reconnoscimentu de is deretus tzivilis. Cenàbara 19 de Abrili 2024, h. 18:00, in sa Sala de is Cunvénnius de sa Pro Locu, in Pratza Resistenza, ddoi est sa proietzioni de sa pellícula "Io Capitano", regia de Matteo Garrone, 2023, candidau a su Prémiu Oscar in su 2024. Domínigu 21 de Abrili 2024, h. 18:00, in su Tzentru Pastorali Diocesanu, in bia Regina Margherita n.1, ddoi est sa proietzioni de sa pellícula "C'è ancora un domani", regia de Paola Cortellesi, 2023. Intrada líbbera e a indonu. S'Amministratzioni Comunali e s'Assessora a is Oportunidadis Paris Silvia Mamusa
12/04/2024
Gùspini. “Labboratóriu po sa Festa de is Mammas”
S’Ufítziu Língua Sarda de su Comunu de Gùspini in collabboratzioni cun sa Biblioteca comunali “Sergio Atzeni” organizat su “Labboratóriu po sa Festa de is Mammas”, su mericeddu de cenàbara 10 Maju 2024. A su labboratóriu, chi si fait de is 4 e mesu a is 6 (16.30-18.00) podint partitzipai is pipias e is pipius chi tengant de is 5 a is 10 annus de edadi. Is chi funt interessaus si depint iscriri aintru de s’8 Maju tzerriendi a Biblioteca a su númeru 0709760125, opuru mandendi una e-mail a s’operadora de língua sarda a s’indiritzu carla.asunis@comune.guspini.su.it
12/04/2024
Biddanoa de Forru. Archeotrekking. Escursioni intra is monumentus disconnotus peri is cucureddus de sa Marmidda (camminu Biddanoa de Forru-Lunamatrona)
Una de is punnas de sa “Coop. Turismo in Marmilla”, chi tenit in gestioni su Parcu e su Museu Archeológicu de Biddanoa de Forru, est cussa de avalorai su territóriu e is caraterísticas suas. Cumenti in totu sa Sardigna, funt una meca is sítius archeológicus de custu sartu chi funt pagu connotus o ancora de iscorrovai e de avalorai, e chi meressint chi siant ammostaus e contaus a is amantiosus e a is curiosus, chi oi ancora de prus andant a circai isperiéntzias noas. Connosci ita podit donai su territóriu portat a s’arrespetu e a s’incuru de is prendas culturalis e ambientalis, duncas est giai giai obbrigatóriu a ddis fai pubblitzidadi. Cust’acontéssiu, chi si fait domínigu 21 Abrili 2024, s’at a fai iscoberri unas cantu prendas de Biddanoa de Forru e de Lunamatrona, cun una passillada bastanti fàtzili longa unus 10 km e chi durat 4 oras e mesu. Partendi de Biddanoa de Forru, s’at a travessai su padenti biatzu de íxili de “Funtana Jannus”, nd’eus a abasciai in sa làcana intra is Comunus de Biddanoa de Forru, Forru e Lunamatrona, ancu s’agatat su Nuraxi tudau “Corti Marini” e eus a sighiri cun s’abbísita de su curiosu “Nuraghe Trobas” e de sa tumba de is gigantis “Su Quadd’e Nixias”, s’única “a losa” de totu sa Sardigna tzentru-meridonali; agoa s’at a isprorai su nuraxi istratégicu “Pitzu Cummu” e eus a acabbai sa passillada a aneddu torrendi.ndi a atziai a Biddanoa de Forru. PROGRAMMA - h. 9: Apuntamentu in Pratza Costituzione in Biddanoa de Forru - h. 9,15: Parténtzia de s’escursioni - h. 13 / 13,30: Acabbu de s’escursioni S’escursioni est unu giru a aneddu po unus 10 km (si partit e si torrat in su própiu logu). AVERTIMENTU IMPORTANTI! S’escursioni no est difítzili e no tenit dislivellus de importu, ma tocat a essi sanus e a essi avesus a camminai peri moris de su sartu. Tocat a essi atretzaus cun: - crapitas de trekking o simbillantis - bistiris sportivus chi andint beni po custa témpora - giacheta chi arreparit de su bentu e capeddu chi arreparit de su soli - assumancu 1,5 litrus de àcua Informatzionis in prus: - S’escursioni si fait chi ddoi funt assumancu 10 partetzipantis e no prus de 20. - Chi su tempus no est bellu s’acontéssiu s’at a fai un’àtera borta - S’escursioni acabbat faci a is h. 13 / 13,30 e si podit prandi cun unu menú turísticu a ristoranti (càstia prus asuta) - A chini bolit prandi in foras ddu podit fai in is àreas pic-nic de Biddanoa de Forru. Costu: 8 èurus, po s’escursioni scéti (in is famíllias cun fillus fintzas a 18 annus: pagant su babbu e sa mamma scéti) 13 èrus, escursioni allobada a s’abbísita chi si fait a mericeddu in su nuraxi e in su museu archeológicu de Biddanoa de Forru, (abbísita ghiada in su nuraxi Genna Maria e abbísita líbbera in su museu; in is famíllias cun fillus fintzas a 18 annus: pagant su babbu e sa mamma scéti). Po info e prenotatzionis, aintru de cenàbara 19 Abrili museo@comune.villanovaforru.ca.it 0709300050/3331760216 (in whatsapp puru) MENÙ IN SU RISTORANTI FUNTANA NOA – BIDDANOA DE FORRU Prenotatzionis 070 9331020 Malloreddus a sa campidanesa, petza de boi cun cannonau, patata a schiscionera, àcua e tassa de binu, cafeu (20 èurus is mannus, 12 èrus is pipius fintzas a 10 annus).
12/04/2024
Pabillonis. Labboratóriu po sa Festa de is Mammas
S’Ufítziu Língua Sarda de su Comunu de Pabillonis in collabboratzioni cun sa Biblioteca comunali de Pabillonis organizat su “Labboratóriu po sa Festa de is Mammas” martis su 26 de Abrili 2024 a merí. A su labboratóriu, chi si fait de is 4 e mesu a is ses de a merí (16.30-18.00) podint partitzipai is pipias e is pipius de is 5 a is 10 annus de edadi. A chini bollit partitzipai si depit iscriri aintru de su 23 de Abrili tzerriendi a Biblioteca a su númeru 0709353957, o mandendi una e-mail a s’operadora de língua sarda a s’indiritzu carla.asunis@gmail.com.
12/04/2024
Sàrdara. “Museo Villa Abbas”.
In su Museu Villa Abbas podeis scoberri s’ istòria de su Campidanu de Mesu fadendi unu viàgiu intra de is culturas chi dd’ant abbitada in is sèculus, de su tempus de is nuràgicus fintzas a arribai a su mediuevu. Su Museu est in Pratza libertadi 7, Sàrdara. #Sardara #VisitSardara #MuseoVillaAbbas
12/04/2024
Sardara. Sàbudu su 13 de Abrili a is oras 18:30, in su Cineteatru de Sàrdara, cun su contribbutu de “Fondazione di Sardegna” e su patrocìniu de su Comunu de Sàrdara, sa cumpangia teatrali “NakkaNaranta” presentat s’ispetàculu “Unu mundu fatau Nakkanarantau” chi partecipat a su cuncursu “Sàrdara in teatru”.
S’ispetàculu: is contus faint parti de sa cultura orali e funt tramandaus de un inzenneru a s’àteru. Incarrerendi de narradoris antigus is istòrias faint unu furriu mannu passendi in ònnia bidda, in ònnia citadi sarda e aici a s’acabu teneus variantis meda de su matessi contu. Ddoi at: paraistòrias apitzus de personàgius istoricus, cumenti s’ istòria de Lianora de Arborea e de is fainas cosa suas calincuna borta ammanniadas; contus de is bandidus sardus ligendàrius chi gherrant contras a is soldaus sabaudus e chi parrint gradèssius de sa populatzioni. De aici, is Nakkaranta, in una noti asuta de is isteddus, buffendi Cannonau, ant iscapiau is ammentus tramandaus de is abus. A s’acabu de sa rapresentatzioni, cun sa partecipatzioni de s’artista Alverio Cau, si fait sa cerimònia po premiai s’òpera chi at bintu su cuncursu “Sàrdara in teatru”.
11/04/2024
Sàrdara. Su 12 de Abrili a is oras 11:30 in Pratza Giuanni XXIII sa cumpangia “Teatro Actores Alidos”, cun s’agiudu de sa Cummissioni a is Oportunidadis Paris de Sàrdara,presentat “Lei non lavora, fa la casalinga”.
Est una rapresentatzioni “site specific” chi, de sa boxi de ses meris de domu de su Distretu Sòciu Sanitàriu de Gùspini, bolit sucai unu arrexonu. In sa sociedadi nostra si fueddat meda de temas acapiaus a sa Paridadi de Genia e cun custa rapresentatzioni si bolint anEst una rapresentatzioni “site specific” chi, de sa boxi de ses meris de domu de su Distretu Sòciu Sanitàriu de Gùspini, bolit sucai unu arrexonu. In sa sociedadi nostra si fueddat meda de temas acapiaus a sa Paridadi de Genia e cun custa rapresentatzioni si bolint analitzai is stereòtipus e is pregiudìtzius culturalis po agatai princìpius positivus chi ndi favoressant s’emancipatzioni feminina.alitzai is stereòtipus e is pregiudìtzius culturalis po agatai princìpius positivus chi ndi favoressant s’emancipatzioni feminina.v
09/04/2024
Biddacidru. Assemblea Púbblica: “Energia: Servítziu de Tutela Magiori o Mercau Líbberu?.
Cenàbara 12 de Abrili 2024, in s'Àula de su Cuntzillu "Salvator Angelo Spano" in su Comunu de Biddacidru, h. 17:00 (cincu de a merí) ddoi est s'assemblea púbblica "Energia: Servítziu de Tutela Magiori o Mercau Líbberu? Impari a a s'assótziu chi amparat a is consumadoris, su ASICONSUM, si arrexonat asuba de sa libberalizatzioni de su mercau de s'energia. Un'ocasioni po tenni sugerimentus e cuntzillus útilis, fai preguntas e tenni acraramentus asuba de custu argumentu.
08/04/2024
Biddacidru. “Alert System”. Un' aplicatzioni po avisai in tempus reali a is tzitadinus . Po si iscriri a su sistema “Alert System” indita su númeru de teléfonu e ses iscritu deretu a su servítziu..
Su servítziu permitit de arritziri nobas asuba de acontéssius in atu o de perígulus possíbbilis chi arriguardant su Comunu de Biddacidru, o iscéti calicuna zona, dépius a: • allerta meteu gravi ( po nai: riscus de unda, niadas, callenti o frius meda) • disgràtzias naturalis (po nai: terremotus) • apretus diferentis (po nai crisis sanitàrias, mancàntzia de currenti) • situatzionis chi podint èssiri sèrias, de órdini púbblicu (po nai: manifestatzionis) A chini interessat su Servítziu Su servítziu est a indonu de unu totu, interessat totus is chi bivint o trabballant in su Comunu de Biddacidru. Is datus personalis funt manixaus arrispetendi sa normativa asuba de sa riservadesa (privacy). Si podit annuddai su servítziu in calisisiat momentu, iscancellendi·si po médiu de su “PIN” chi donant in su momentu de s'iscritzioni. Cumenti funtzionat su servítziu Si ddoi at una situatzioni de perígulu, po nexi de unu fatu chi est acontessendi o chi podit acontessi, su Síndigu, po médiu de sa Protetzioni Tzivili, avisat luegus a is tzitadinus mandendi: • messàgius vocalis a is telefoneddus de is chi si funt iscritus de su númeru insoru a su servítziu; • messàgius vocalis a is teléfonus fissus de is tzitadinus chi ant acunsentiu a sa pubblicatzioni “in craru” de s'impitu insoru ( ducas, si su númeru est púbblicu, po arritziri custus messàgius non est netzessàriu a si iscriri a su servítziu). In ambaduus is casus su messàgiu giai registrau de su Síndigu, o de una boxi sintética, informat asuba de sa genia de s'acontéssiu chi est acontessendi o chi si previdit depat acontessi e asuba de is cumportamentus chi si depint tenni. • Notíficas a is dispositivus móbbilis, telefoneddus e “tablet” dotaus de SIM telefónica, chi ant iscarrigau e postu s'aplicatzioni apósita (APP). S'aplicatzioni (App) informat e ponit in guardia in tempus reali po médiu de notíficas, est a nai messàgius, e in prus: • permitit de biri e torrai a ascurtai is messàgius arritzius • permitit de biri sa mapa de su territóriu comunali innui, in s'interis de s'acontéssiu, ddoi podit ai crititzidadis o permiti de donai inditus • ponit a disponimentu númerus telefónicus de arrelatu in casu de abbisóngiu • inditat is cumportamentus prus giustus e de profetu de tenni in s'interis de s'apretu • acapiat, po médiu de acàpius apósitus (LINK) a is giassus de: • Protetzioni Tzivili de su Comunu de Biddacidru • Tzentru Funtzionali Regione Sardigna innui si podint castiai in tempus reali is datus de s'acontéssiu metereológicu • ARPAS po connosci is previsionis de su tempus e castiai is rilevadoris de is datus de su tempus in s'interis de su tempus ordinàriu. Cumenti atzédiri a su servítziu Si iscriri a “Alert System” Chini at iscioberau de non pubblicai su númeru de su teléfonu fissu in is elencus púbblicus o chini agradessit arritziri is avisus puru in is telefoneddus o “tablet” dotaus de SIM telefónica si podit iscriri a su Servítziu in is maneras chi sighint: 1) Arregistratzioni in su giassu Internet Tocat a cumpilai su mollu “Registrazione ALERT SYSTEM” po médiu de s'acàpiu: https://registrazione.alertsystem.it/villacidro/ In custa manera si podint arritziri is avisus po médiu de messàgius vocalis. Is tzitadinus chi umperant teléfonus fissus, chi su númeru est presenti in is elencus pubblicus, funt acapiaus deretu a su servítziu. 2) Aplicatzioni po dispositivus móbbilis (APP) Si podit iscarrigai e ponni s'aplicatzioni ALERT SYSTEM deretu de is negótzius ufitzialis (“store”) de is marcas prus importantis de “smartphone ( es. IOS, Androis). S'installatzioni iscéti de s'aplicatzioni non permitit s'inserimentu de su númeru de teléfonu in is listas de avisu vocali. Innui iscarrigai s'aplicatzioni Po is dispositivus Android: https://play.google.com/store/apps/details?id=it.comunicaitalia.alertsystem2&hl=it Po is dispoditivus Apple: https://itunes.apple.com/it/app/alert-system/id848921991?mt=8&ign-mpt=uo%3D4 Tzerriendi su númeru birdi a indonu 800180028, si arritzit unu SMS (messàgiu) cun unu acàpiu (link) po podi castiai su contenutu de s'aplicatzioni in su “Browser” normali de su teléfonu. In custa manera totus is teléfonus non compatíbbilis cun is aplicatzionis de is negótzius vàrius podint aici etotu gosai de su servítziu. Is duas maneras de iscritzioni, Arregistratzioni in su giassu internet e App, funt integrativas e non alternativas. Po unu gosu cumpletu de su servítziu si cuntzillat, duncas, de umperai ambaduas is maneras. PO ISCERAS E CUNTATUS Comunu de Biddacidru – Servizio Lavori Pubblici – Responsabile Ing. Severino Porcedda 070/93442219.
08/04/2024
Seddori. "Festa de Santu Antiogu Bècciu".
Torrat sa “Festa de Santu Antiogu Bècciu”. Domìnigu su 14 de Abrili, in sa cresiedda de Santu Antiogu intra de su sartu de Seddori e Biddanoa de Forru, si celebrat sa festa in onori de su màrtiri sulcitanu. Ocannu su pellegrinàgiu si fait in totus e duas is biddas: Seddori e Biddanoa de Forru. In Seddori si partit a is oras 10:30 de sa Crèsia de Santu Larentzu e in Biddanoa de Forru si partit de sa Crèsia de Santu Franciscu a is oras 10:45. A is oras 12:00 candu arribbant is fidelis is duus preidis, Don Mariano po Seddori e Don Marco po Biddanoa de Forru, ant a celebrai sa Santa Missa. Sa crèsia de Seddori fait parti de sa diòcesi de Casteddu, Biddanoa de Forru fait parti de cussa de Abas-Terraba. Is documentus si faint sciri chi in su tempus passau in sa festa nc’ iat una currera de cuaddus e una sagra e partecipànt totus is comunidadis. Is preidis funt prexaus meda de torrai a propònniri unu atòbiu chi ponit a pari is duas comunidadis, poita si afortiat s’amistadi chi de sèmpiri acàpiat is duas biddas. A s’acabbu de sa celebratzioni, is “Amici di Sant’Antiogu Bècciu” arregallant “is coccoieddus de Sant’Antiogu Bècciu”. Custa est puru una ocasioni po afestai su Comitau chi fait dexi annus de atividadi. In su Martzu 2014, 15 personasde sa Proloco de Seddori e de Biddanoa de Forru ant fundau su comitau e a dì de oi sa cresiedda tenit 300 sostenidoris chi funt de importu meda poita gràtzias a issus sa cresiedda est torrada a nasci in unu logu chi est puru Parcu Ambientali e Culturali.
08/04/2024
Biddacidru. Presentada de su líbburu “Janàsa” de Claudia Zedda. 13 de Abrili 2024
S'assótziu culturali “Is Cogas de Biddaxidru”, cun s'agiudu de su Comunu de Biddacidru, presentat su líbburu “Janàsa” de Claudia Zedda. Sa presentada si fait sàbudu 13 de Abrili 2024, in su Molinu Cadoni, in bia Lavatoio, h. 17:30 (cincu e mesu de a merí).
05/04/2024
Su Comunu de Sàrdara, alleau de su Comunu de Seddori in su progetu "Terras de Marmilla, Linas e Campidanu, fait isciri a is tzitadinas e a is tzitadinus chi funt abertas is iscritzionis a su Cursu de Língua Sarda de 1° livellu chi inghitzat gióbia 2 de Maju 2024, in su Cineteatru comunali "Le Terme", bia Cagliari 7, Sàrdara. Podint partitzipai fintzas is chi non funt residentis in su Comunu de Sàrdara ma su cursu no inghitzat, si non si sodigat su númunu de assumancu 20 iscritus. Po si iscriri ddoi at tempus fintzas a su 26 de Abrili 2024, h. 15:30. Su Cursu est a indonu, ca ddu finàntziat sa Regione Autònoma de Sardigna cunformas a sa L. 482/99 e a sa L.R. 22/2028 e est fatu in collabboratzioni cun sa "Pro Loco Sardara" e cun sa Biblioteca Comunali de Sàrdara chi fait parti de su Sistema Bibliotecàriu Monti Linas. Po si iscriri tocat a cumpilai su mollu chi agatais in su giassu de su Comunu de Sàrdara: www.comune.sardara.su.it oppuru in su giassu de su progetu: www.terrasdemarmilla-linas-campidanu.com opuru in sa Biblioteca Comunali de Sàrdara e ddu mandai a: a.caboni@comune.sanluri.su.it Po isceras podeis tzerriai su númeru: 3890191709. Is letzionis de su cursu ddas fait Dot. Fabio Usala. Su cursu est de 30 oras pretzidas in 10 letzionis de 3 oras donniuna segundu su calendariu chi sighit: Maju 2024: 2, 9, 16, 23, 30 h. 15:30 – 18:30 Làmpadas 2024: 6, 13, 20, 27 h. 15:30 – 18:30 Argiolas 2024: 4 h. 15:30 – 18:30
05/04/2024
Serrenti. Presentada de su líbburu “Pani e Gerda” de Ivan Murgana
Sa Biblioteca Comunali Francesca Sanna Sulis de Serrenti, in collabboratzioni cun su Comunu de Serrenti e sa truma de letura “Il sentiero dei libri” cumbidat a totus a sa presentada de su líbburu “Pani e gerda” de Ivan Murgana, cenàbara 12 Abrili 2024 a is 6 de a merí (18.00) in sa Pitzeria Pipazza in bia Santa Barbara in Serrenti. In su líbburu si contat sa stória de Luisicu, un’ómini che a medas chi, po tenni isperas noas, lassat sa terra ancu est nàsciu po lompi a unu logu innui sodigai su bisu de una vida prus assélia, atesu de sa poboresa. Sa stória sua est sa scusa po contai, cun grandu delicadesa, is primus cincuant’annus de su Noixentus e pruschetotu sa chistioni sotziali de su disterru faci a s’América sèmpiri bisada.
.jpg)
05/04/2024
Gùspini. “Quando la musica incontra le parole”. Reading musicali po piciocheddus e piciocheddas cun sa partecipatzioni de isscientis de s’indiritzu musicali de s’IC Fermi+Da Vinci
Su progetu est nàsciu de sa collabboratzioni intra s'IC Fermi + Da Vinci de Gùspini e su Sistema bibliotecàriu "Monte Linas", cun s’amparu de su Comunu de Gùspini, e si pratzit in 3 apuntamentus de reading musicali po piciocheddus e piciocheddas e biit sa partecipatzioni de iscientis de s’indiritzu musicali de s'IC Fermi+Da Vinci. Is tre satóbius si faint in sa Biblioteca "Sergio Atzeni"deGùspini a cumintzai de is 5 de a merí (17.00) in is datas innoi asuta: - 12 Abrili: Harry Potter - Leturas a incuru de su Sistema bibliotecàriu "Monte Linas" e Coop. Agorà Sardegna - 19 Abrili: In viaggio dal 1997 - Andrea Pau cun s’assótziu Chine Vaganti - 26 Abrili: I fuochi di Sant'Elmo – Unu romanzu de Claudia Caredda S’intrada est a indonu fintzas a candu spàciant is postus.
05/04/2024
Gùspini. Su de 33 Cunvegnus de Archeologia dedicau a "Sa Sardigna a is tempus de is nuraxis
Torrat, pustis de 4 annus, po mori de is restritzionis de su Covid, su Cunvegnu de Archeologia chi est lómpiu a sa de 33 editzionis, chi si fait in s’aposentu de su Consillu de su Comunu de Gùspini a is 6 de a merí (18.00) Su tema de sa Sardigna a su tempus de is nuraxis s’at a afrontai in tres apuntamentus diferentis: 6 Abrili 2024 - h 18.00–aposentu de Consillu in bia Don Minzoni 10 Dot. Giacomo Paglietti Il culto dell'acqua in età nuragica 13 Abrili 2024 - h 18 - aposentu de Consillu in bia Don Minzoni 10 Dot. Mauro Perra Mangiare e bere al tempo dei nuraghi 20 Abrili 2024 - h 18 - aposentu de Consillu in bia Don Minzoni 10 Dot. Alfonso Stiglitz "Gli itineranti del naufragio del millennio". Gli Shardana e la Sardegna, un problema storico
05/04/2024
Seddori. Teatru Akinu Congia. Spetàculu “M/T Moby Prince 3.0”
Ita est su “Moby Prince”? Su “dc9” de s’Itavia a Ustica?. In su 1991 140 personas funt mortas e intra de cussas ddoi fiant puru sardus, cumenti pobiddu e mulleri Brandanu. Custa fàmiglia fiat de Otieri, ma, po annus meda ant bìviu in Seddori e is fillus nci ant istudiau in is annus setanta e otanta. Sa istòria de su “Moby Prince”est acapiada a custa bidda, a Otieri, a totu sa Sardigna e fintzas a totu s’Itàlia. Su contu perou ddus eis a intendi de is fueddus de is atoris.
04/04/2024
Su Comunu de Samassi, alleau de su Comunu de Seddori in su progetu Terras de Marmilla, Linas e Campidanu fait sciri chi funt obertas is iscritzionis a su cursu de Língua Sarda de I° livellu. Su cursu, ca at a èssiri in sa Sala de su Consillu Comunali in bia Gràtzia Deledda, s’at a fai de su 17 de abrili a su 19 de làmpadas e at a èssiri de 30 oras pretzidas in 10 bortas cunforma a su calendàriu chi sighit: Abrili 2024: 17, 24 h. 15:00 – 18:00 Maju 2024: 3, 8, 15, 22, 29 h. 15:00 – 18:00 Làmpadas: 5, 12, 19 h. 15:00 - 18:00 Su cursu est a indonu, ca ddu finàntziat sa Regioni Autònoma de Sardigna cunformas a sa Lei 482/99 e a sa L. R. 22/2018, ma no at a inghitzai chi non nci funt assumancu 20 iscritus. Is mollus po si iscriri ddus podeis scarriai de: www.terrasdemarmilla-linas-campidanu.com e www.comune.samassi.su.it Apustis de dd'ai cumpilau su mollu tocat a ddu imbiai a ufitziuls@gmail.com Po s'iscriri ddo iat tempus fintzas a su 15 de Abrili.
04/04/2024
Biddacidru. Marcialonga 2024. 7 de Abrili 2024
Su programma cumpletu in su giassu www.marcialonga2024.info Ocannu sa Marcialonga portat in Biddacidru novidadis importantis, difatis, is duus percursus tenint duas temàticas diferentis: su prus curtzu (3,5Km.) riguardat sa magra mediterranea, su segundu (7Km.) torrat a passai is arrastus de is crabonaxas antigas e de su funtzionamentu insoru. A sighiri si podit partitzipai a is labboratórius chi si faint in collabboratzioni cun is Atividadis produtivas e is artesanus de Biddacidru. Iscoberri totus is labboratórius e su programma cumpletu castiendi su giassu www.marcialonga2024.info Est agradéssia sa prenotatzioni po su pràngiu in su Parcu Dessì, mandendi unu messàgiu in “WhatsApp” a su númunu 3453047434 (Giorgia Scano) o a 3925495325 (Giorgia Spada). Biddacidru Ti abetat “ViviVerde! Vivi Villacidro”
04/04/2024
Biddacidru. Labboratóriu de cumpositzioni musicali a indonu po totus is istudiantis de sa “You Can Play – Guitar School”. 6 de Abrili 2024.
S'assótziu “ You Can Play – Guitar School”, cun s'agiudu de su Comunu de Biddacidru, presentat su Labboratóriu de cumpositzioni musicali a indonu po totus is istudiantis de sa “ You Can Play – Guitar School” intamis is esternus depint pagai 5 éurus. A'atóbiu est sàbudu 6 de Abrili, h. 18:00 (ses de a merí), in s'Auditorium Santa Barbara in Biddacidru. In su labboratóriu “Scrivere una canzone” (iscriri una cantzoni) preguntas e crosidadis musicalis retzint respustas cumpletas contadas po médiu de is esperiéntzias professionalis de Tobia Poltronieri: ghitarrista, cantanti e cumposidori. Un'atóbiu chi durat prus o mancu de un'ora e mesu, innui si retzint medas inditus cuncretus e pràtigus po cumpònniri música e po cumprendi in cali diretzioni orientai is disígius artísticus chi dónniunu tenit.
03/04/2024
Sàrdara. “Sàrdara in teatru”
Sàbadu su 6 de Abrili a is oras 18:30 sa cumpangia treatrali “Su Spassiu” presentat su spetàculu “Sa Bella de Seddori” de Antonio Figus. Su spetàculu pigat parti a su cuncursu “Sardara in teatru” Su spetàculu. Dramma teatrali, intra de istòria e mitu, pigau de su libbru iscritu in italianu de Salvatore Deledda de su 1970. Bortau in sardu, adatau e portau in iscena de sa cumpangia “Su Spassiu de Seddori”. In sa Batalla de su 1409 bincint is aragonesus chi gherrant contras de su Giudicau de Guglielmo III de Narbona. Su re Aragonesu Martino I de Sicìlia (cun su nomìngiu de “Su Giòvunu”) est su solu ereu de sa Corona de Aragona e tenit ogus sceti po Simona una bella picioca de Seddori. Issa puru tenit unu nomìngiu: Sa Bella de sa Bidda. Su Re, ammaghiau de custa picioca, ndi arruit malàdiu po nexi de sa callentura malàrica e si morrit chentza de erereu. Ma sa Bella non est sceti bella, est una fèmina cun personalidadi forti, abbili meda poita est arrenèscia a vengai su pòpulu sardu po sa derrota de su 1409. A s’arregordai su sacrifìciu de Simona est su Babbu cun unu messàgiu iscorau. Addoliau po sa morti de sa filla, fueddat cun su coru in manu a su pòpulu sardu. Ma Simona est morta diaderus?
03/04/2024
Santu 'Èngiu. “Concerto di Primavera” de sa Banda Musicali. 7 de Abrili 2024.
Noba pigada de sangavinomonreale.net Santu 'Èngiu si preparat po unu de is acontéssius prus importantis de s'istagioni: su “Concerto di Primavera” chi organizat sa Banda Musicali de sa Bidda. Cun grandu prexu, s'assótziu musicali cumbidat a totus is abbitantis e is amantiosus de sa música a pigai parti a custu ispetàculu istravanau chi impromitit de portai su púbblicu in unu biaxi emotzionanti intra de is notas e is melodias. S'atóbiu est domínigu 7 de abrili 2024, h. 18:30 (ses e mesu de a merí) in su Teatru comunali de Santu 'Èngiu.
03/04/2024
Santu 'Èngiu. 3 de Abrili cun Adelmo Cervi e ANPI po fueddai de una grandu famíllia antifascista.
“ANPI Medio Campidano” cun s'agiudu de su Comunu de Santu 'Èngiu e cun sa collabboratzioni de sa Pro Loco e de su Círculu Literàriu “Joyce Lussu” de Biddacidru, mércuris 3 de Abrili 2024, h. 18:00 presentat su libru “I miei sette padri” de Adelmo Cervi. S'istória de una grandu famíllia antifascista contada de unu fillu, Adelmo Cervi chi afrontat su raportu cun sa memòria de unu babbu partigianu chi no at mai connotu. Sighit sa proietzioni de su film-documentàriu “ I miei sette padri” de Liliana Davi. Adelmo Cervi tenit su prexu de si istentai cun is presentis po po una tastadura de “Pasta Antifascista”. In prus ddoi at unu banghitu po su tesseramentu ANPI.
02/04/2024
Serrenti. Torrat s’apuntamentu cun “Librus e Lollas”
Torrat s’apuntamentu cun “Librus & Lollas” chi ocannu passau at tentu unu sutzessu mannu diaderus, s'acontéssiu dd'at apariciau su Comunu de Serrenti in collabboratzioni cun sa Biblioteca Comunali “Francesca Sanna Sulis” e sa truma de letura “Il sentiero dei libri”e cun sa partecipatzioni de “La storia infinita libreria e cartoleria” Su primu atóbiu est in sa domu Corda-Murtas chi cenàbara 26 Abrili 2024 a is 6 e mesu de a merí (18.30) stràngiat su scritori àbbili diaderus Piergiorgio Pulixi, chi ocannu passau at bintu su Trophée étranger, mellus romanzu stràngiu de s’annu 2023 - Trophée 813, Michèle Witta (2023) cun L'illusion du mal - Un colpo al cuore. In prus at bintu su Premio Giallo Camaiore (2023) cun Stella di Mare. Mancai sa fama e is prémius de importu bintus, Piergiorgio Pulixi, no fait de mancu de presentai is romanzus suus in is bibliotecas prus piticas, e ddu fait sémpiri cun afetu mannu e umilesa meda, e po cussu is letoris e letoras suus ddu arrecumpentzant andendi a dd’ascurtai.
30/03/2024
Biddacidru. “Vivi Verde, Vivi Villacidro”. 7 Abrili 2024 – 9 de Làmpadas 2024.
De su 7 de Abrili 2024 fintzas a su 9 de Làmpadas 2024, Biddacidru si abetat po una istagioni noba de passai intra de natura, isport e ispàssiu, a fai de guarnissa paesàgius eciseris de una bellesa istravanada. “ViviVerde! Vivi, Villacidro”
30/03/2024
S'Amministratzioni comunali de Biddacidru presentat su calendàrius de is acontéssiu de ViviVerde 2024!
Pentzau po prumovi su territóriu de Biddacidru e is primoris suus, su calendàriu ViviVerde avalorat is ispetzifididadis enogastronómicas, naturalísticas e isportivas de su territóriu nostu cun sa tarea de torrai a iscoberri su raportu profundu intra de ómini e natura chi de sèculus caraterízat sa bidda nosta, S'Amministratzioni comunali torrat gràtzias a totus is Assótzius chi si funt impinniadas in sìorganizatzioni, sa “Fondazione di Sardegna” e su Parcu Geomineràriu. Biddacidru si abetat po gosai de paesàgius istravanaus e de una natura ínnida. ViviVerde! Vivi, Villacidro
30/03/2024
Biddacidru. Rapresentatzioni teatrali: "Lei non lavora, fa la casalinga". 5 de Abrili 2024.
Sa cumpangia “Teatro Actores Alidos” portat in iscena in Biddacidru sa rapresentatzioni teatrali “Lei non lavora, fa la casalinga”. Su progetu dd'ant organizau Is Cummissioni a Is Oportunidadis Paris, is Assessoras e Cuntzilleras delegadas de is seti comunus, intra de custus Biddacidru. S'atóbiu est po cenàbara 5 de Abrili 2024 in Pratza Zampillo, h. 17:30 (cincu e mesu de a merí) #insiemepervillacidro
30/03/2024
Sàrdara. Santa Anastasìa. Prus de unu sèculu de circa e de istòria.
Sa “Coop. Villa Abbas” si cumbidat a s’atòbiu de su 18 de Abrili in sa crèsia de Santa Anastasìa, innui su diretori de su Museu “Villa Abbas” Giorgio Murru at a chistionai cun su prof. Giovanni Ugas e cun sa subraintendenti “Abap” sa dotora Monica Stochino, a sa presèntzia de is istitutzionis sardaresas. A ghiai sa dibbata est Massimiliano Rais. Su prof. Giovanni Ugas est professori de preistòria e protostòria in s’Universidadi de Casteddu e intra de is espertus prus mannus de cultura nuràgica e de is acuntèssius mediterràneus intra de su II e de su I sèculu a.C. , unu momentu de importu mannu po s’ istòria umana de su Mari Mannu. S’ istòria sardaresa de Ugas inghitzat me in is annus Otanta. S’archeòlogu pigat sa diretzioni de is iscavus in s’area archelògica de Santa Anastasìa e is istùdius suus ant apostivigau sa complessidadi de sa cultura e de s’ocupatzioni umana de cussu logu. Issu connoscit beni totu su territòriu sardaresu difatis arreconnoscit is sinnus de travigus antigus, cumenti cussus de is insediamentus prenuràgicus in loc. “Pranu Sisinni”. S’atòbiu est su 18 de Abrili in Sàrdara, a is oras 18:00 in sa Crèsia de Santa Anastasìa.
.jpg)
25/03/2024
Seddori. Incingiadura mosta e atòbiu cun su fotògrafu Diego Pomanti
Su 6 de Abrili 2024, in su Polu Culturali de su Parcu s’Arei de Seddori, a is oras 17:30 su fotògrafu Diego Pomanti , unu de is Master Nikon School, amostat (proietat) is imàginis cosa sua e contat su mètodu e sa tènnica de su trabballu suu. S’intentu est cussu de cumpartziri e fai connosci sa tènnica fotogràfica de su “still-life” a unu pùbblicu mannu meda e is aplicatzionis in sa sa comunicatzioni.
24/03/2024
Domìnigu su 24 de Martzu 2024 funt inghitzadas in Sàrdara is rapresentatzionis teatralis de is cumpangias chi ant partecipau a su cuncursu “Sàrdara in teatru”.
Su cuncursu “Sàrdara in Teatru” est fatu po promovi sa Lìngua e sa Cultura Sarda in su teatru e est finantziau de “Fondazione di Sardegna”. Sa manifestatzioni est partzia in dus momentus chi funt su “Cuncursu teatrali” e sa “Rassìnnia teatrali”. A su cuncursu ant partecipau cumpangias de Sàrdara ma puru de is biddas chi nci funt acanta e is temas fiant s’istòria e su mitu de sa Sardigna a tema irònicu puru. Una giuria cumpetenti, fata de professionistas de su teatru, de su spetàculu e da sa cultura at valutau is òperas. Datas de su programma: Su 24 de Martzu 2024 Abertura de su cuncursu cun s’ispetàculu “Predi Antiogu e Sa Perpetua” cun Elio Turno, Arthemalle e Rossella Faa. Su 6 de Abrili 2024 Rapresentatzioni de sa cumpangia “Su Spassiu de Seddori” chi at bintu su segundu prèmiu cun s’ispetàculu “Sa bella de Seddori”. Su 13 de Abrili 2024 Rapresentatzioni de sa cumpangia “Nakka Naranta” chi at bintu su primu prèmiu cun s’ispetàculu “Unu Mundu Fatau Nakkararantau”. Sa manifestatzioni acabat cun sa proclamatzioni de su bincidori. Sa “Rassìnnia Teatrali” est una bidea de sa Proloco de Sàrdara po sighiri a promovi sa cultura de su teatrue ddu fait in una manera noba. Una manifestatzioni cun su proponimentu de essi atratori turìsticu de su territòriu de Sàrdara. Datas de su programma: Su 20 de Abrili “Communication” – ispetàculu scritu, dirìgiu e interpretau de Gabriele Cossu “Cossu & Zara” Su 27 de Abrili “Sold In” – ispetàculuiscritu, dirìgiu e interpretau de Alverio Cau SU 26 de Maju “Sa Risposta” – (Tragodia) ispetàculu in lìngua campidanesa de Virginia Garau e Daniela Melis. Me in is diis de is ispetàculus e mascamenti su 13 de Abrili nc’ ant a essi cumenti condutoris: Alverio Cau e Carmen Porcu Relatoris: Giampaolo Pisu, ideatori de su progetu Angelo Lisci, Presidenti Fita Sardegna Interventus: Loi Fabio, Presidenti Proloco Sàrdara Giorgio Zucca, Sìndigu citadi de Sàrdara Romano Massa, PresidentiEpli Sardigna Giuria presenti: Gabriele Cossu Chicca Zara Virginia Garau Ivo Murgia Ant a essi presentis: Alberto Urpi, Sìndigu de Seddori Francesco Sanna, Sìndigu de Forru Ennio Vacca, Sìndigu de Masuddas Riccardo Sanna, Sìndigu de Pabillonis Maurizio Onnis, Sìndigu de Biddanoaforru Antonio Forci, Sìndigu de Silius Andrea Caddeo, Presidenti Coop Villa Abbas Francesco Maccioni, Presidenti Pro Loco Masuddas Mario Ziulu, Presidenti Proloco Sestu Su cumbidu est abertu a totus. Invitu nodiu a: Totu sa comunidadi Sardaresa Totus is Assòtzius, is Comitataus Sardaresus e totu su territòriu Sardu Una emitenti regionali at a fai is ripresas vìdeu. Totus is merìs ant a essi presentis fotògrafus e cameraman po fai servìtzius fotogràficus e ripresas vìdeo. Testadas Giornalìsticas presentis: Unione Sarda La Gazzetta Del Medio Campidano San Gavino Monreale.net Il Sardington Post.it Cuntatus e informus: Diis: su 24 deMartzu, su 06-13-20-27 deAbrili, su 26 de Maju Is ispetàculus inghitzant a is oras 18:30 e funt in Sàrdara Via Cagliari n° 7 in su Cineteatro www.prolocosardara.it mail: proloco.sardara@tiscali.it Telèfunu: 366 328 92 76