28/06/2024
Mara Arbarei. Animatzioni Biblioteca e Serbìtziu Lìngua Sarda
Cun Lunis 17 e Lunis 24 de làmpadas funt passaus atrus duus atòbius de atividadi cun Biblioteca Comunali e Ufìtziu Lìngua Sarda de Mara Arbarei. Medas is pipius chi ant pigau parti e meda est stètiu su spàssiu de totus. Paperis coloraus, colla, ferrus, lapis e atras, funt stètias is ainas chi custa borta ant permìtiu a is piciocheddus de trabballai cun is manus insoru po fai arranas e mammaiolas. Arrexonendi in sardu de cumenti depiant essi fatas funt bessias a pilu bideas diferentis ma una bona cumenti s’atra. In prus, in su de tres atòbius, ant imparau sa cantzonedda de sa mammaiola: mammaiola mammaiola, bai a Casteddu sola sola po mi comporai unu aneddu, unu aneddu po mi cojai, mammaiola pesadì a bolai. Arregodaus ca in Mara Arbarei nant “mammaioba… e soba soba” e custu dd’eus nau a is piciocheddus puru! Nisciunu de issus dda connosciat mancai is ajajus de unu tempus dd’essint imparada a is babbus e mammas insoru. Spereus chi custus piciocheddus/as si dd’arregodint candu ant a essi mannus po dda torrai a imparai a is pipius chi ant a nasci. Innoi asuta podeis biri unus cantu de is trabballeddus fatus. Su de cuàturu atòbius est lunis 1 de argiolas a ora de is 9:00, sèmpiri me is localis de sa Biblioteca e Ufìtziu de Lìngua Sarda. Arregodaus sèmpiri ca su Sportellu de Mara Arbarei fait parti de su progetu "Terras de Marmilla Linas e Campidanu" finantziau cun su dinai de sa Regione Autònoma de Sardigna cunformas a sa L. 482/99 e a sa L.R. 22/2018.
27/06/2024
Santu 'Èngiu. “Progetto Officina Giovani” labboratórius istadiali po piciocus. Si arritzint is iscritzionis su 28 e su 29 de Làmpadas 2024
Noba pigada de su giassu:www.sangavinomonreale.net Su Comunu de Santu 'Èngiu, in su cuntestu de is Servítzius Sótziu-Educativus distretualis de su PLUS de Gùspini, gestius de su “Consorzio Network” cun sa “Cooperativa Sociale Alfa Beta Onlus”, organizat duus labboratórius chi interessant is piciocheddus e is gióvunus. Ambaduus is labboratorius si faint in is aposentus de sa Tzitadi de is Gióvunus, bia Cunventu, a incumentzai de su I de Argiolas 2024. Is atividadis previdint: Labboratóriu Musicali e Artísticu , si fai su lunis e su mércuris h. 15:00 – 19:00 e su martis h. 09:00 – 13:00. Is letzionis ddas faint Giovanni serra e Daniele Mocci. Labboratóriu creativu de Tzitadinàntzia Ativa, si fait su martis e su gióbia h. 15:00 – 19:00 e su mércuris h. 09:00 – 13:00. Is iscritzionis de is piciocheddus e de is gióvunus si arregollint in su Tzentru de agregatzioni de bia Fermi 11 cenàbara 28 de Làmpadas h. 16:30 – 19:00 e sàbudu 29 de Làmpadas h. 10:00 – 12:00.
27/06/2024
Santu ‘Èngiu. Torrat su Cuncertu de s’Istadi de sa Banda Musicali. 7 de Argiolas 2024
Sa Banda Musicali “Città di San Gavino” domínigu 7 de Argiolas 2024, proponit a is amantiosus de música su Cuncertu traditzionali de s’Istadi. S’atóbiu est a is noioras e mesu de a noti (h. 21:30), in sa Domu Museu Dona Màxima, bia Amsicora 21, Santu ‘Èngiu. Su cuncertu presentat unu repertóriu eciseri e interessanti cun branus de géneri “rock” e “pop” cun sa diretzioni de sa Maista Valentina Fiore e cun sa presentada de Eloisa Abis.
27/06/2024
Mara Arbarei. Istadi in su parcu 2024 – Animatzioni po is pipius
Su Comunu e s’Assòtziu Inghirios de Mara Arbarei funt cuncordendi cincu diis de animatzionis in s’istadi e in su Parcu Comunali po is pipius/as de bidda nàscius de su 2013 a su 2019. Is diis de animatzioni funt totus in su mesi de argiolas: Cenàbara mengianu, su 5 de argiolas - Acqua Party Martis mengianu, su 9 de argiolas - Acqua Party Cenàbara mengianu, su 12 de argiolas - Acqua Party Mèrcuris mengianu, su 24 de argiolas – Sport Village Lunis merì, su 29 de argiolas – Giogus cun mùsica e àcua. Po pigai parti tocat donai 10 èurus po ònnia pipiu aici s’assiguratzioni est giai pagada e s’acostai a sa sea de s’Assòtziu Inghirios in bia de sa Cooperazione n. 5 (a coa de sa Biblioteca Comunali) po fai s’iscritzioni.
27/06/2024
Futei. Presentatzioni de su libbru “Abbi cura di te”.
Cenàbara su 5 de su Mesi de Argiolas a is oras 18:00 in sa Biblioteca de Futei, Maria Fois Maglione, fundadora de “Il Giardino di Lu”, presentat su libbru “Abbi Cura di te” de Luisanda dell’ Aria. S’ autora scrit una lítera a una fémina immaginària chi si tzerriat Donna. Ddi contat sa stòria sua, íntima, su chi dd’ est acadessiu in is ùrtimus 3 annus e poita. Su spantu, s’ arrenegu e is timorias, sa gana de bivi, de s’ intendendi normali. At sceberau su nòmini Donna poita bolit fueddai a totus is fèminas. A Donna fidat su messàgiu suu, s’ esperiéntzia e sa connoscéntzia chi at acchisiu in cussu tempus fintzas a oi, e a Donna pedit de ddas contai. Issa est fueddendi de su Cancru a s’ Ovaiu e de sa mancantza de informus. Informus de importu poita podint salvai sa vida, sa chi si narat preventzioni.
27/06/2024
Sàrdara. Noba pigada de sa pàgina fb de su Museu Villa Abbas.
Su Casteddu de Murriali est una strutura po s’ amparu de su tempus de is giudicaus, pesàt in unu logu a làcana de su Giudicau de Casteddu e de Arborea. Su Casteddu de Murriali non teniat sceti unu rolu millitari ma fintzas residentziali. Gràtzias a is scavus archelógicus fatus in su Màstiu de su casteddu, impari a is ceràmicas ant agatau pignus de su fitianu chi fadiant is chi biviant in su casteddu. Intra de is pignus agataus in su Casteddu de Murriali, acapiaus a su fitianu, nc’ est unu didali po cosiri, butonis, agullas e monetas, ma fintzas pignus po is momentus de spàssiu cumenti dadus po giogai. Custus arrastus funt arreguaus in su Museu Archeológicu Villa Abbas. De importu meda est su flàutu in ossu chi si podit fai lompi a su XIV/XV séculu e podit fai pentzai chi in su casteddu nci fiant sonadoris e duncas s’ esisténtzia de unu cuntestu regali.
26/06/2024
Santu 'Èngiu. Torneu “Rombo di Tuono”. 27, 29 de Làmpadas 2024
Noba pigada de su giassu: www.sangavinomonreale.net Intrat in sa fasi prus importanti su I Torneu “Rombo di Tuono”, organizau de sa “Italpiombo Santa Teresa” e de sa “Polisportiva Eleonora d'Arborea” de Santu 'Èngiu, dedicau a sa figura icónica de Gigi Riva, cun 11 iscuadras intra de “Under” e “Senior” impenniadas a ammostai in campu is mellus calidadis insoru. Custa cida si bivint is mellus momentus: gióbia 27 de Làmpadas in su Campu Santa Luxia si faint is semifinalis intamis sàbudu 29 de Làmpadas ddoi funt is finalis. Si inghitzat a is ses de a merí (h. 18:00) cun sa trasmissioni de sa partida de sa Natzionali italiana contras a sa Svitzera acumpangiada de una tastadura de binus de sa cantina “Trexenta” e de malloreddus a sa campidanesa. A is otu de a merí (h. 20:00) inghitzant is finalis, innantis cussas de su torneu “Under 17” intamis a is dexi de a noti ( h. 22:00) funt is “Senior” a si donai batalla in su campu de giogu, po si agiudicai is prémius postus in pàliu. Est una serada ispetziali innui si podint ammirai unus cantu ogetus de Gigi Riva postus a disponimentu de su “Fan Club Gigi Riva Serramanna”
26/06/2024
Santu 'Èngiu. “Progetto Danza” sàgiu de acabbu de annu. 30 de Làmpadas 2024
Noba pigada de su giassu: www.sangavinomonreale.net Sa serada de su 30 de làmpadas 2024 impromitit de èssiri unu momentu de no iscaresci po is amantiosus de sa danza e po is tzitadinus de Santu 'Èngiu. A incumentzai de is h. 21:30, in Pratza Marconi, "ASD Progetto Danza" presentat su sàgiu – ispetàculu de acabbu de annu. Custu acontéssiu rapresentat su momentu prus importanti de un'annu de trabballu, impénniu e passioni de parti de is istudiantis e de is insenniantis de s'iscola. Su púbblicu tenit s'oportunidadi de ammirai su progressu e s'impénniu de is badderinus chi ant passau s'annu 2023-2024 melliorendi is abbilidadis técnicas e artísticas insoru cun sa ghia esperta de is istrutoris e chi de su 7 a su 11 de su mesi de argiolas 2024 funt in Rímini po su Campionau Italianu, a rapresentai totu sa Sardigna. Est una tzelebratzioni de sa disciplina, de sa creatividadi e de su prexu chi sa danza podit portai in sa vida de chini dda pràtigat e de chini dda bit pratigai.
.png)
26/06/2024
Santu 'Èngiu. Atóbiu intra de su Síndigu Altea e su Prefetu po acraramentus riguardu a s'abertura de unu Tzentru de Acasàgiu Istraordinàriu
Noba pigada de su giassu: www. sangavinomonreale.net In data de oi, 25 de Làmpadas 2024, h. 10:30, in su Palàtziu Régiu de Casteddu, ddoi est istétiu s'atóbiu programmau cun su Prefetu, su Síndigu Altea e su Vitzesíndigu Carrisi. Su Prefetu at postu in luxi chi, in custu momentu, giai chi is isbarcus funt ismenguendi, non ddoi at abbisóngiu de ponni a bandu istruturas de acasàgiu nobas. Duncas, fintzas a candu su Prefetu abarrat in càrriga (31/08/2024) e abarrendi diaici sa situatzioni, non ddoi at nisciuna abertura de unu CAS in su Comunu de Santu 'Èngiu. S'amministratzioni at informau su prefetu de is initziativas postas in èssiri in Santu 'Èngiu de su 2016, chi ant biu interessadas 71 personas in percursus de acasàgiu, a dimostratzioni de sa mira de su Comunu a s'inclusioni e a su bonucoru.
26/06/2024
Biddacidru. Annoamentu de su Pianu Istratégicu e de su Pianu Urbanísticu
Su Comunu de Biddacidru at inghitzau s'annoamentu de is ainas de pianificatzioni comunali, chi permitint de traciai s'isvilupu benidori de Biddacidru cunformas a is netzessidadis e a is rechestas de is tzitadinus, is assótzius, is impresas e "stakeholders" diferentis. Po fatzilitai custa atividadi su Comunu at apariciau chistionàrius, innui benint domandadas is informatzionis e is rechestas chi tzitadinus, impresas, assótzius bolint proponni a s'Amministratzioni. In su giassu istitutzionali https://www.comune.villacidro.vs.it/ funt disponíbbilis is acàpius po atzedi a is chistionàrius riguardantis sa Revisioni de su Pianu Urbanísticu e sa Revisioni de su Pianu Istratégicu Comunali.
26/06/2024
Biddacidru. Rapresentatzioni teatrali de is pipius “Sciacumannu de temporada”. 29 de Làmpadas 2024
Pitius Shakespeare ecológistas: una rennéssida su labboratóriu teatrali po pipius de is 6 a is 10 annus. Cun entusiasmu mannu e partitzipatzioni est acabbau su labboratóriu teatrali “Qualcosa dal Niente” chi at prumóviu s'assótziu culturali Artecetra. Su títulu de ocannu “Sciacumannu de temporada”, pigat sa bidea de “La Tempesta” de Shakespeare ma Giuseppe Diana dd'at torrada a iscriri e a biri cun una mirada a s'ecologia. Su labboratóriu at interessau 6 pipius de s'Iscola Primària e ddis at permítiu de si afundai in su mundu màgicu de s'òpera de Shakespeare, iscruculliendi in manera ispassiosa e interessanti is temas de sa natura, de s'ecologia e de su respetu po s'ambienti. Is pipius atoris, ghiaus de Giuseppe Diana, ant donau vida a is personàgius de s'istória, interpretendi cun grandu energia is acontéssius insoru. S'iscritura noba de s'òpera de Shakespeare chi at fatu Diana at apuntau s'interessamentu a suba de s'amparu de s'ambienti e de s'importu de sa natura, argumentus atualis meda e chi torrant fatuvatu in sa crònaca atuali de sa Sardigna. Custu messàgiu dd'ant trasmítiu in manera eficatzi meda is interpretis nostus chi ant ammostau una capatzidadi manna de si ponni in is pannus de is personàgius. Su labboratóriu, inghitzau in su mesi de Donniasantu, at interessau is pipius in unu percursu de iscoberta e aprofundimentu de is técnicas teatralis. Dónnia letzioni est istétia un'ocasioni po iscoberri su mundu de su teatru e po isvilupai cumpeténtzias traversalis che a sa collabboratzioni, sa creatividadi e sa cusciéntzia ambientali. Sa rapresentatzioni teatrali, trabballu de acabbu de su labboratóriu, si fait sàbudu 29 de Làmpadas, h. 20:00 in su teatru de s'Oratóriu San Giovanni Bosco, bia Asproni, Biddacidru. Sa regia e s'iscritura iscénica funt de Giuseppe Diana, chi si serbit de s'agiudu de is giòvunus Ludovico Diana e Alberto Mocci a su sonu e a is luxis. Sa proposta chi at prumóviu s'assótziu culturali Artecetra, at ammostau ancora una borta su valori de su teatru cumenti a aina educativa e de créscida personali, in gradu de sensibbilizai, po médiu de su giogu, is prus piticus a suba de argumentus de importu e atualis cumenti a s'amparu de s'ambienti.
26/06/2024
Seddori. Spetàculu teatrali “Amori infernali”.
Domínigu su 30 de Làmpadas in su Teatru Akinu Congia de Seddori, si abetant po unu biàgiu po scoberri s’amori, atraessu sa letura e su cumentu de su de V Cantu de s’ Inferru. Sa bidea nascit de sa Brigata Dantesca, una truma de collegas universitàrius chi amantiosus de sa Divina Commedia ant cuncordau unu spetàculu po torrai a scoberri su poeta immortali Dante Alighieri. Su billettu po s’intrada costat 5€ (su prétziu po is studentis est 3€). Cuntatus e informus: @matteopilia_00 @carlottafigos Númeru de telèfunu: 345 2751636
26/06/2024
Comunu de Seddori. Inauguratzioni de sa piscina Comunali.
S’aministratzioni comunali at apoderau sa promissa e su 25 de Làmpadas a is oras 18:30 at inaugurau sa piscina comunali. Su cumplessu sportivu nou tenit una piscina aberta de 25 metrus po 16.5, un àrea cun umbrellonis e letinus, unu spàtziu birdi e unu logu po papai. “Est un’ ópera manna chi càmbiat s’ assetu e s’abitabilidadi de totu su territóriu – spiegat su síndigu Alberto Urpi – Seu artivu de nci ai crétiu e de nci essi arrennéscius a realitzai custa piscina chi mancàt a su territóriu”. S’impiantu, costau 1 milioni e 200 mila éurus, a s’incarreru si at a imperai sceti in s’istadi ma est intentzioni de s’aministratzioni, agatai àterus finantziamentus po fai sa crobetura e po cumpletai sa ricualificatzioni de s’àrea po oferri àterus serbítzius de arrecreu po su territóriu. “Seus cuntentus meda po s’ópera realizada ma fintzas poita seus arrennéscius a fai cussu chi narant política de su torrai a imperai – sighit Urpi – poita sa piscina nascit in su logu innui nci fiat su campu sportivu bècciu de Santu Martinu, de tempus meda disamparau. Immoi s’àrea est ricualificada e torrada a vida noba”. Sa gara de s’apaltu po sa gestioni de sa piscina dd’at binta l’Asd Luna. Funt giai in programa novidadis meda. Si at a partiri a s’incarreru cun su serbítziu de balneatzioni ma funt prevídius fintzas cursus po nadai e àcua fitness e is ativdidadis lùdicas po is adolescentis giai programadas cun sa ludoteca comunali.
.jpg)
25/06/2024
Serrenti. Animatzioni de Comunidadi 2024 – Animatzioni istadiali - Bessidas po piticus e mannus.
S'Amministratzioni comunali fait isciri chi po s’Istadi 2024 funt previdias unas cantu bessidas po pipius e po mannus, chi funt: - n. 3 bessidas de una giorronnada po minoreddus de is 7 a is 10 annus, in is datas de su 25 de Meseargiolas (Sardigna Natura Gèsturi) - 6 de Austu (Blu Fan Sarrocu) - 29 de Austu (Museu Ossidiana e Padenti de fàbula - Pau), po unu màssimu de 45 pipius in s’órdini chi si arrítzint is iscritzionis; - n. 2 bessidas, una chi durat duas diis, po minoreddus de 11/14 anni, in is datas de su 10 de Meseargiolas (Lacu de Santu Sebestianu – Ísili) po unu màssimu de 45 pipius in s’órdini chi si arrítzint is iscritzionis - 2/3 de Austu (Montibéciu) po unu màssimu de 40 piciocheddus in s’órdini chi si arrítzint is iscritzionis ; - n. 1 bessida chi durat duas diis po genti manna in is datas de su 22/23 de Cabudanni a Stintinu e Asinara po unu màssimu de 40 personas in s’órdini chi si arrítzint is iscritzionis. Totus is informus si podint agatai in sa locandina alliongiada. Mércuris su 26 de Làmpadas si aberrint is iscritzionis in is localis de su ex-esmas (asilu) de is 10:00 de a mengianu a is 5 de a merí (10.00-17.00), po is bessidas de su 10 e de su 25 de Meseargiolas rivólgias a is minoreddus. Is mòdulus si podint scarrigai in su giassu de su Comunu.
.jpg)
25/06/2024
Pabillonis. Intregu de 5 bursas de istúdiu
Gràtzias a su finantziamentu chi at donau sa Sienda Agrícula Pabillonis SRL, s’Istitudu Comprensivu Stadali “Fermi + Da Vinci” bolit premiai is istudiantis chi ant frecuentau ocannu sa de tres classis de s’iscola segundària de primu gradu de Pabillonis chi si funt ammostaus cun s’impegnu e is arresurtaus tentus in su cursu de s’annu iscolàsticu 2023/2024. Duncas s’ant a donai 5 bursas de istúdiu po unu valori totali de 1500 éurus. Is bursas s’ant a assignai segundu sa média intra votu de ammissioni a s’esàmini e votu de bessida, e is mellus istudiantis ant a arritziri unu prémiu de 300 éurus donniunu. Giai ca s’Istitudu iscolàsticu at a protzedi automaticamenti a su càlculu de sa média e a fai sa graduatória, no est netzessàriu a presentai peruna domanda. Sa graduatória s’at a pubblicai in su giassu web de s’iscola. Is bursas s’ant a intregai cenàbara su 28 de Làmpadas 2024 a is 5 de a merí (oras 17.00) in su Tzentru de Agregatzioni Sotziali, in bia Su Rieddu in Pabillonis.
.jpg)
25/06/2024
Biddanoa de Forru. Projetzioni de su reportage "Il Mondo degli Altri: voci migranti"
Gióbia su 27 de Làmpadas a is 9 oras de a merí (oras 21.00) in sa Biblioteca Comunali de Biddanoa de Forru s’at a projetai su reportage "Il Mondo degli Altri: voci migranti", unu biaxi sensíbbili e de significau mannu in is istórias de is chi circant una vida noa atesu de domu insoru. Su reportage dd’at aprontau sa classi Segunda de s’Iscola Segundària de Primu Gradu de Lunamatrona, chi fait parti de s’Istitudu Comprensivu de Mara Arbarei e totus podint partetzipai po iscoberri is istórias de speràntzia, disfida e umanidadi arregortas de custus piciocheddus.
23/06/2024
Mara Arbarei. Festa de Santu Giuanni Batista
In onori de Santu Giuanni Batista, patronu de sa bidda, su Coru Polifònicu Cantos & Melodias at postu in peis una festa tzivili e religiosa po: -sàbudu 22 de làmpadas ca in Pratza de Corti ddoi funt stètius ballus sardus sonaus de Fabio Onnis de Austis de ora de is 22:00; -lunis 24 de làmpadas ca ddoi est sa missa in Parròchia cun don Gigi Pisano e su Coru Polifònicu Cantos & Melodias a ora de is 18:30 e sa processioni a is 19:30. A coa sighit su cuncertu de su Coru Polifònicu organizadori cun su Maistu Massimo Atzori cumenti diretori.
21/06/2024
Gùspini. Labboratóriu de achilonis in Biblioteca
Sa Biblioteca Comunali de Gùspini in collabboratzioni cun s'Auser organizat martis su 16 de meseargiolas de is 9.30 a is 12.30 unu labboratóriu de achilonis dedicau a is pipius de is 7 a is 10 annus de edadi. Is iscritzionis si aritzint in biblioteca tzerriendi a su númeru 070 9760125 o scriendi una e-mail a biblioguspini@bibliotechelinas.it a cumintzai de lunis su 24 de Làmpadas.
21/06/2024
Gùspini. Cunvegnu “Il linguaggio fa la differenza”
Su 28 de Làmpadas 2024 a is 5 de a merí (oras 17,00) in su teatru Murgia de Gùspini si fait su cunvegnu de serrada de su progetu distretuali apitzus de sa paridadi de gèneri. Su progetu nascit pustis de unu finantziamentu chi at donau sa Regione Sardigna cun sa tenta de prommovi una comunicatzioni púbblica rispetosa de is diferéntzias de gèneri, contras a istereótipus e distintzionis. Su progetu at portau innantis una proposta originali previdendi pràticas teatralis simplis e s’umperu de màginis muralis cun sa tarea de fai nasci unu pentzamentu cumpartziu apitzus de su tema de sa distintzioni de gèneri e apitzus de s’umperu adatu de su linguàgiu. Su Teatru, giai chi tenit sa possibbilidadi de intrai in s’intessidura sotziali, in is istitutzionis (iscolas, pratzas, oruiddas) favoressendi sa collabboratzioni intra personas, trumas e comunidadis. Su muralismu giai chi est una forma de arti de grandu valori ideológicu, rivólgia a sa comunidadi chi dda stràngiat, est capassu chi si ddu gosat una parti manna de sa populatzioni. Su comunu de Gùspini, scioberau cabufila, at elabborau su progetu in cumpartzidura cun is àterus comunus chi faint parti de su campu distretuali: Arbus, Gonnos, Pabillonis, Santu ‘Èngiu, Sàrdara, Biddacidru. Su cunvegnu est s’ocasioni po torrai a pigai is temas chi si funt dibbàtius in su percussu longu cun s’augúriu chi una educatzioni a su gèneri diferenti, potzat fai nasci una cultura chi promovat sa paridadi, chi passat puru aintrus de una comunicatzioni e unu linguàgiu rispetosus, po pesai una sotziedadi prus giusta e incluidora. Funt diversus is interventus previdius pustis de s’istérrida e is saludus istitutzionalis a incuru de Carmen Marongiu (Presidenti de sa commissioni Paris Oportunidadis de Gùspini) e sa presentad de su progetu chi fait sa Dotora Luisa Angela Pittau (responsàbbili de su setori sótziu-assistentziali). Reladoras: Dotora Laura Saderi – Psicòloga Psicoterapéuta “La comunicazione che include- Il potere trasformativo della parola” Dotora Anna Melas – Pedagogista esperta de comunicatzioni non violenta “La forza delle Parole. Finestre o muri?” Dotora Diletta Mureddu – Cunsillera de paridadi – suplidora – Regione Sardigna “Linguaggio di genere e comunicazione pubblica”
20/06/2024
Pabillonis. Afestamentus po sa Nàscida de Santu Giuanni Batista
In Pabillonis su 22, 23 e 24 de Làmpadas s’afestat Santu Giuanni Batista, is afestamentus tzivilis ddus ant apariciaus is obreris de su Cumitau Classi 1974. Programma religiosu: Cenàbara su 21 de Làmpadas oras 18.30 Santu Rosàriu in sa crésia de Santu Giuanni Batista oras 19.00 Santa Missa in sa crésia de Santu Giuanni Batista Sàbudu su 22 de Làmpadas oras 18.30 Santu Rosàriu in sa crésia de Santu Giuanni Batista oras 19.00 Santa Missa in sa crésia de Santu Giuanni Batista Domínigu su 23 de Làmpadas oras 18.30 Santu Rosàriu in sa crésia de Santu Giuanni Batista oras 19.00 Santa Missa in sa crésia de Santu Giuanni Batista Lunis su 24 de Làmpadas, dí de sa nàscida de Santu Giuanni Batista oras 18.30 Santa Missa in sa crésia de Santu Giuanni Batista oras 19.00 Missa manna in sa crésia parrochiali Vírgini Biada de sa Nii cun prédica de su predi PierAngelo Cadoni OFM Cap oras 20.00 Prutzessioni cun su giú de is bois, donau de su Cumitau Santu Giuanni Batista Leva 1973, chi at a acumpangiai su burtu de Santu Giuanni Batista peri is bias de sa bidda, cun sa partetzipatzioni de is Cumitaus de sa bidda, su grupu Folk Santu Juanni de Pabillonis e Santa Maria de Gùspini, is launeddas cun fisarmónica de su Grupu Nodas Antigas de Santu ‘Èngiu, is Cunfrarias e is priorissas de Pabillonis. Sa prutzessioni sighit su percussu: Crésia Parrochiali, bia San Giovanni, bia Rinascita, bia Su Pardu, bia Sassari, bia Vittorio Emanuele, bia Santa Maria, bia San Giovanni, Crésia de Santu Giuanni. Programma tzivili: Sàbudu su 22 de Làmpadas in sa Pratza de Santu Giuanni Batista oras 17.00 Giogus cun pinta-pipius, palloncinus e babydance oras 22.00 Música cun su grupu “Karismatica” Domínigu su 23 de Làmpadas in sa Pratza de Santu Giuanni Batista oras 18.00 Preparatzioni de s’àcua de is froris de Santu Giuanni cun sa partetzipatzioni de is pipius e de is mannus de sa bidda oras 22.00 Música cun “Marta e il suo gruppo” Lunis su 24 de Làmpadas in sa Pratza de Santu Giuanni Batista Dí de sa nàscida de Santu Giuanni Batista oras 22.30 Música cun su grupu “Eclisse” oras 24.00 Tiradura de is billetus de sa Loteria a prémius de Santu Giuanni Battista
20/06/2024
Santu 'Èngiu. In su mesi de Argiolas sa de 6 Editzionis de su Festival Literàriu de su Murriali
Noba pigada de su giassu: sangavinomonreale.net Mancat prus pagu de unu mesi a “Fuoriclasse e Fuoriserie”, sa de 6 Editzionis de su Festival Literàriu de Santu 'Èngiu. Sa rassínnia si fait de su 17 a su 21 de su mesi de Argiolas in sa pratza de Domu Mereu e tenit cumenti a tema “Giustítzia e Beridadi”, un'argumentu universali chi prenit romanzus e séries televisivas, contendi istórias de beridadis individualis e colletivas, giustítzias personalis e sotzialis. “ Inghitzaus – narant is organizadoris – de un'acontéssiu giuditziàriu famau chi at procurau ispantu e tréulu, po ispriculai cumenti su tema de sa giustítzia e de sa beridadi est manixau in is mellus romanzus e séries televisívas bessius in is úrtimus mesis”. In sa locandina su programma cumpletu de is atóbius.
20/06/2024
Pabillonis. S’àcua de is froris
Domínigu su 23 de Làmpadas 2024, dí de sa vigília de sa Festa de Santu Giuanni Batista, a is 6 de a merí (oras 18.00) in Pratza San Giovanni in Pabillonis s’at a preparai totus impari “s’àcua de is froris de Santu Giuanni”. Tocat chi donniunu ingollat unu istrexixeddu chi s’at a podi preni cun is froris de Santu Giuanni (chi ant arregalau is pabillonesus cun s’initziativa “Su carrúciu froriu”) chi agoa si podit portai a domu. S’àcua de Santu Giuanni depit abarrai asuta de su celu de sa noti de su 23 de Làmpadas e su mengianu de su 24 si umperat s’àcua profumada cun froris e amenta po si sciacuai sa faci e is manus. Ddoi at fintzas unu logu de recreu.
20/06/2024
Pabillonis. Su carruceddu froriu
Cenàbara su 21 de Làmpadas 2024 de is 6 e mesu de a merí (oras 18.30) is obreris de sa Festa de Santu Giuanni Batista ant a girai peri bias de sa bidda cun unu carruceddu de preni cun is froris de is giardinus de is pabillonesus chi ant a serbiri a preparai “s’àcua de is froris” de domínigu a merí in pratza. A chini tenit prexeri de donai is froris de su giardinu suu podit tzerriai su númeru 335480742 opuru ddu podit nai a calincunu obreri chi at a passai po ddus arretirai.
20/06/2024
Serrenti. Presentada de su líbburu “Mommotti” de Luca Spissu e Mauro Fais
S’apuntamentu nou de Librus e Lollas in Serrenti est strangiau in sa Domu Odilia in ocasioni de sa Festa de sa Música 2024. Emanuela Porcu de sa Biblioteca Comunali de Serrenti “Francesca Sanna Sulis”, chi fait parti de su Sistema Bibliotecàriu Joyce Lussu e in collabboratzioni cun su Comunu de Serrenti e sa Truma de letura “Il sentiero dei libri”, a is 7 de a merí (oras19.00) presentat su líbburu de Luca Spissu e Mauro Fais cun su títulu de “Mommotti”.
20/06/2024
Seddori. Segundu fini de cida de “Sanluri Legge”.
Su segundu fini de cida seddoresu incarrerat cun un’ àtera persona famada: Marcello Veneziani. Arrexionat cun issu Sandro Angioni e si presentat su libbru “L’Amore necessario. La forza che muove il mondo” (Marsilio). In sa sociedadi de su disamori, de su narcisismu e de is bisus egoísticus chentza de límiti, non abarrat che incarrerai de s’ amori. S’ autori circat de aici una bia po ndi bessiri de sa solidadi e de su nichilismu, chi fetta torrai a agatai sa cuntentesa de bivi e de essi in su mundu. Sighit un’ àteru personàgiu nazionali famau, mancai nàsciu in Sardigna, cumenti Luca Telese. In una chistionada cun Fabrizio Serra, si at a fueddai de “La scorta di Enrico. Berlinguer e i suoi uomini: una storia di popolo”, innui is protagonistas arribbant de sa resisténtzia: a su fascismu, a su mali, a su fàmini, travighendi bias diferentis po d’acabbai a su matessi logu: su Partidu Comunista Italianu de Enrico Berlinguer. Su sàgiu contat unu pópulu chi in cussa stagioni iat bíviu sa própia apartenèntzia política cun meda sentidu. Su merì si serrat cun unu àteru reading literàriu: “Sette bambine ebree” di Caryl Churchill, una dramaturga inglesa meda premiada. Una ópera, interpretada de Agnese Fois e cun musica de Luca Spanu, chi contat sa Shoah e sa situazioni àrabu-israeliana, ponenddidas a cunfruntu cun duresa e sincheresa. Sabudu su 22 de Làmpadas in Seddori Francesco Abate, chistionat cun Lorella Costa po presentai sa sua ùrtima ópera: “Il misfatto della tonnara” (Einaudi),unu romanzu capassu de pònniri a pari lezeresa e tematica spinosas. Est su de tres càpitulu de is stórias dedicadas de su giornalista scritori a sa protagonista Clara Simons, imaginària e betiosa redatrici, chi in custu contu sprìcuat apitzus de s’afracadura de una maista gióvuna sceti po ai partitzipau a una manifestazioni feminista po su sufràgiu universali. In su segundu atóbiu de su merì, nci est Candida Morvillo, chi chistionat cun Michele Pipia apitzus de s’ópera“Sei un genio dell’amore e non lo sai” (Harper Collins Italia). De annus responsàbbili in is media de is pagina dedicadas a sa posta de su coru e autora de pregontas a Vip apitzus de is sentimentus insoru, in su libbru spiegat, passu passu, poita totus seus génius de s’amori, ma non ddu scideus. Su reading literàriu po acabai su merì est a incuru de “La Fabbrica llluminata”: “Eleonora e Adelasia, giudicesse di Sardegna”, di e cun Elena Pau. S’ùrtima dii de sa rassigna est domínigu su 23 de Làmpadas, po intreu dedicada a sa Sardigna. Aperrit Giorgio La Spisa cun “L’imprevedibile accade” (Arkadia),assístiu de Andrea Fulgheri. Prexu, dolori, spantu, disillusioni, totu s’amesturat in unu muliopu chi accumpàngiat is protagonistas de su libbru, dii po dii; una òpera innui nci est sa speràntzia, chi cumenti una luxi scrarat e cunfortat. Sighit unu omàgiu a s’eroi de su scudetu de su Casteddu: “Gigi Riva. Il campione, l’amico, il mito” (Carlo Delfino) est su bolúmini scritu de Umberto Oppus e Mario Fadda, chi chistionant in Seddori cun Fabrizio Serra. Connotu de totus fintzas a livellu internazionali cumenti unu beru “fuoriclasse”, po sa Sardigna est sèmpiri una legenda. Su bolúmini bolit contai atressu de 70 testimonias su chi torrant a arregodai de sa stória de su mitu. A serrai Sanluri Legge Jean Claudio Vinci cun “Fumetti a confronto. Dai comics americani alla bande dessinée francese”. Chistionat cun issu Andrea Fulgheri. S’artista partiu própiu de Seddori po conchistai is States e ora fumetista po sa Disney, arregallat a su púbblicu un excursus in su mundu de sa fumetística.
19/06/2024
Biddacidru. Sàgiu de acabbu de annu de s'Iscola Tzívica de Música
Ocannu puru est lómpiu su momentu! S'istitutzioni Iscola Tzívica de Música de Biddacidru, organizat is cuntzertus de acabbu annu iscolàsticu de is allievus de primori suus. Si abetaus numerosus cumenti a sémpiri. Calendàriu de is sàgius: Biddacidru: 5 e 20 de Argiolas 2024 Forru: 13 de Argiolas 2024 Gonnos: 22 de Làmpadas e 12 de Argiolas 2024 Pabillonis: 30 de Làmpadas Segariu: 7 de Argiolas Gerxei: 6 de Argiolas. S'intrada est líbbera
19/06/2024
Biddacidru. Cursus de Alfabbetizatzioni Digitali.
Su Comunu de Biddacidru, biu s'abbisóngiu forti, in cunventzioni cun “Nuova Scuola Internazionale” donat sa possibbilidadi a totus is tzitadinus e tzitadinas de ammanniai sa formatzioni insoru in campu informàticu e prus che totu de tzertificai is cumpeténtzias cun atestaus CIAD – ICDL – DigComp2.2, oramai obbligatórius in is graduatórias e in is cuncursus. Cursus de remotu cun insenniantis cualificaus chi sighint is iscritus passu passu adatendi is letzionis a is cumpeténtzias de donniunu e donendi agiudu po cuncursus e trabballu. Su progetu previdit: 1) Cursu de preparatzioni Is iscritus tenint s'agiudu in s'interis de totu su cursu chi inghitzat cun sa connoscéntzia de is dispositivus informàticus chi imperaus dónnia dí, passendi po su mundu de sa retza, su de sa seguresa in sa retza e de is ainas de collabboratzioni in sa retza chi funt istétius umperaus meda cun su “smart working” o sa didàtica a distàntzia. In prus de custu, s'insennianti, ammostat cumenti umperai a su mellus is programmas de trabballu cumenti a: Word (videu iscritura); Excel (fólliu de càlculu); Power Point (Presentatzioni). 2). Percursu de certificatzioni In s'interis de su cursu si podint donai 7 esàminis chi donant deretu a sa tzertificatzioni “ Icdl Full Standard Accredia Certificato Internazionale di Alfabetizzazione Digitale (CIAD) DigComp 2.2” títulu de reconnoscimentu de is cumpeténtzias e únicu títulu digitali chi est reconnotu po s'intrada in is graduatórias ATA in prus de is tres Tzertificatzionis ICDL (Essential, Base, IT security). Po isceras a suba de su costu ( in cunventzioni cun su Comunu) e agiudus tocat a cricai a suba de s'acàpiu: https://bit.ly/Villacidro opuru tzerriai su referenti a su númeru: 338 8522 848 .
19/06/2024
Sàrdara. Tzentru de Agregatzioni Sotziali, serbítziu “Summer Cas”.
Su Comunu fait sciri chi funt abertas is iscritzionis a su “Summer Cas”, su serbítziu de sa Ludoteca comunali dedicau a is piciocus e is piciocas de is 11 a is 14 annus chi andant a scola o bivint in Sàrdara. Su Tzentru de Agregatzioni Sotziali est abertu totus is Martis a merì de is oras 14:30 a is oras 20:30 a partiri de su 25 de Làmpadas 2024. Is atividadis presidia funt: -25/06 piscina de Santu ‘Engiu € 6 -02/07 piscina de Santu ‘Engiu € 6 -09/07 merì a istermas de Sàrdara € 15 -16/07 piscina de Santu ‘Engiu € 6 -23/07 merì a istermas de Sàrdara € 15 -30/07 pitzada de acabada Is intradas de is atividadis e su carríngiu funt a càrrigu de is famílias. Sa corriera po e de Santu ‘Engiu est a indonu. Is iscritzionis si faint a s’ Ufítziu Prísia. Su pagamentu de is atividadis sceberadas si depint fai aintru de su 20 de Làmpadas de is 14:30 a is 18:30 in su Tzentru de Agregatzioni Sotziali de Sàrdara.
18/06/2024
Mara Arbarei. Preiscritzionis “Progetu Teenhubs”
Si fait sciri a is piciocus/as chi tenint de 10 a 19 annus e a is babbus e mammas insoru, ca funt abertas is preiscritzionis po is atividadis de su progetu TeenHubs promòviu de s’Ambitu Plus de Seddori. Is laboratòrius si faint in su territòriu de custu Plus e ddoi est sa possibilidadi de scerai intre de una surra de atividadis diferentis. Multisport Adventure: po chini ddi praxit su sport e s’aventura! Masterchef Junior: po ponni a sa prova s’abbilesa de trabballai in coxina! Beat & Frequenze: scoberri su mundu de sa mùsica e de sa comunicatzioni digitali. Beauty Lab: arti de s’estètica e cura de sa persona. Pennelli e Creatività: po amostai su chi onniunu s’intendit cun arti, disènniu e pitura. Esplorazioni: partiri po trekking e scobertas chi donant emotzionis mannas. Teatro d'Enigma: intrai in su mundu de su teatru e ammanniai is pròprius capacidadis artìsticas. Libravventure: po scoberri su prexeri de ligi e de is stòrias. Po su mòdulu de preiscritzioni tocat a intrai in https://teenhubs.it/2024/06/11/iscrizioni-aperte-alle-attivita-di-teenhubs/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR3UNEFWEZp2o2ukEJAjaAjF8OA564rjDwyQkkq81Ex5-ByGKyvyW7-K_EE_aem_MjG8SpLUyatGxf1K5P23uQ Po ndi sciri de prus ddoi funt su nùmeru WhatsApp 3457217177 e totus is cuntatus scritus in sa locandina innoi asuta.
18/06/2024
Biddanoa de Forru. A-BRUXA: pràticas, erbas, usàntzias, in sa vigília de Santu Giuanni.
Domínigu su 23 de Làmpadas 2024 in su Parcu Archeológicu de Biddanoa de Forru si organizat s’acontéssiu “A-BRUXA pràticas, erbas, usàntzias, in sa vigília de Santu Giuanni” Is notis acanta de su Solstítziu de Istadi funt arricas meda de significaus e pruschetotu cussa de sa vigília de sa Festa de Santu Giuanni, candu in s’antigóriu si faiant ritus e pràticas ammesturendi sacru e profanu. Unu espertu de traditzionis popularis at a acumpangiai is presentis in camminus fàtzilis de fai e panoràmicus po ddis contai stórias praxilis e ddis fai boddiri erbas màgicas, imparendiddis a ddas imperai. A-BRUXA est un’esperiéntzia in sa cultura orali sarda, un’acabbussadura intra mexinas e mexineddas, brebus po is pillonis e àterus, mexina de s’ogu, petieddas màgicas, addivinamentus, augúrius e sortis, pungas, creaduras fantàsticas, serpentis stranus e duendus ingurtonaxus. Cumenti chi fessit unu giogu po s’ispassiai s’at a imparai a fai: sa pétia de aràngiu aresti, iat a essi una petiedda màgica chi si umperat po sanai is puntas a brenti; mexina de s’ogu liau, ballit iscéti po si sanai a solus; pungas, chi funt sachiteddus ancu si ponint erbas aintrus po ndi istesiai s’energia negativa; mexina po is pillonis, po imparai a fai unu patu cun is pillonis, testimóngius de terra, po chi issus no tochint s’incúngia; su ritu po bessiri gopais/gommais de froris; pilu de tita, ollu de trigu, is piringionis, cumenti iscoberri su benidori cun su trigu e àteru ancora. Programma: -h. 17.00 apuntamentu in sa billeteria de su parcu archeológicu, po chini depit abbisitai su nuraxi -h. 17.15 abbísita ghiada a su nuraxi -h. 18.00 apuntamentu in sa billeteria de su parcu archeológicu, po chini partítzipat a s’atividadi iscéti -h. 18.15 prima parti: s’ant a imparai pràticas diferentis de sa traditzioni nosta, medas de custas alliongiadas a is erbas in sa noti de sa vigília de Santu Giuanni. -h. 19.00 segunda parti: passillada aintrus o acanta de su parcu archeológicu, po arregolli is erbas. Sa passillada, no tropu istentosa, si fait in pranu e su percussu est longu unus 2 km. Si cunsillat de si bistiri còmudus, cun arrobba chi andit beni po su sartu, po su clima e po s’oràriu chi si fait. Costus: 10 éurus s’atividadi iscéti e 13 éurus cun s’abbísita a su nuraxi. S’acontéssiu si fait chi ddoi funt unu mínimu de 10 iscritus e po unu màssimu de 30 partitzipantis.
18/06/2024
Mara Arbarei. Presentada de su lìbburu “Al rogo dell’inquisizione” de Gianni Murgia
Gràtzias a s’Unioni Comunus Marmidda, su Sistema Bibliotecàriu Marmidda, sa Cooperativa Agorà Sardegna mèrcuris 19 de làmpadas, a ora de is 18:30, in is localis de sa Biblioteca Comunali de Mara Arbarei ddoi est sa presentada de su lìbburu “Al rogo dell’inquisizione” scritu de su Prof. Gianni Murgia. S’assessori Pier Paolo Porcu e sa bibliotecària Eliana Tatti aberrint e mandant a innantis is trabballus. S’archeòlogu Giorgio Murru arrexonat cun s’autori de su chi pertocat su lìbburu. Si cumbidat a ddoi andai totu sa popolatzioni e chinisisiat su chi ndi tenit prexeri.
15/06/2024
Mara Arbarei. Cunvegnu alimentatzioni e saludi
Si fait sciri a sa popolatzioni ca Lunis 17 de làmpadas, de ora de is 10:30 a is 11:30, in sa Sala cunferèntzias de sa Domu Maiorchina, in su cuntestu de su progetu “Ben-Essere in Comunità”, pentzau po totus is antzianus autusuficientis, ddoi at a essi unu atòbiu chi pertocat s’alimentatzioni e sa saludi. Sa relatora est sa Dot.ra Valentina Urpi, biòloga e nutritzionista. Podint pigai parti totus is chi tenint prexeri.
15/06/2024
Mara Arbarei. Primu atòbiu animatzioni Biblioteca e Serbìtziu Lìngua Sarda
Lunis 10 de làmpadas 2024 ddoi est stètiu su primu atòbiu de s’animatzioni fata de sa Biblioteca Comunali in collabboratzioni cun su Serbìtziu Lìngua Sarda de Mara Arbarei. Is piciocheddus, giai trinta pratzius in duus grupus, ant giogau e si funt spassiaus fueddendi siat in italianu e siat in sardu. Ant incumentzau a biri e cumprendi cumenti cust’ùrtimu potzat essi sa lìngua chi podint imperai ònnia dì, acanta de s’italianu o a su postu suu, po arrexonai cun is amigus o cun calisisiat persona. S’acatant a solus ca medas fueddus ddus depint ancora imparai ma sa cosa bella est ca, mancai siat aici, cicant de chistionai cumenti arrennescint, prontus a essi currègius e andai a innantis. In pagu tempus si faint benni a conca totu su chi ant imparau de is babbus e mammas, de is ajajus, de is tzius, in famìlia, cun is amigus in scola o in atrus logus. S’atividadi pentzada po ocannu de sa “Cooperativa Agorà Sardegna” tenit sa punna de fai connosci su mundu de is babballotis, apretziaus pagu o meda de is piciocheddus. Sa primu dì ant scobertu sa mariposa chi issus si funt arrangiaus a fai cun s’arti de is origamus, arrangiaus issus e is operadoras puru. Una cosa bella sa de frungiri e pinnigai unu arrogu de paperi po ddi donai una forma noa. De is origamus nd’eus fotografau cancunu. Cancu piciocheddu innantis de colorai su suu at nau “a mei non mi parit nudda!!” ma agoa, a totus, funt patas bellas mariposas. Su segundu atòbiu ddu fadeus lunis 17 de làmpadas. Spereus chi andit beni cumenti su primu! Su Sportellu de Mara Arbarei fait parti de su progetu "Terras de Marmilla Linas e Campidanu" finantziau cun su dinai de sa Regione Autònoma de Sardigna cunformas a sa L. 482/99 e a sa L.R. 22/2018.
14/06/2024
Santu 'Èngiu. Su de duus atóbius de (in)formatzioni a suba de sa difesa legítima. 16 de Làmpadas 2024
Noba pigada de su giassu: sangavinomonreale.net In Santu 'Èngiu su de duus atóbius de formatzioni e informatzioni a suba de sa difesa legítima. Atóbiu su 16 de Làmpadas 2024 in su Dojo Sen No Sen. Unu cursu de formatzioni pràtigu-teóricu po insenniantis técnicus chi at organizau su “Comitato Provinciale ACSI” de Casteddu cun sa punna de aguallai su trabballu de is técnicus cun unu métodu comunu siat po is técnicas de autodifesa siat po su chi riguardat sa connoscéntzia de is leis in vigéntzia e de su bullismu in totus is aspetus cosa sua (iscolas, ambienti de trabballu, e aici sighendi). Su cursu inghitzat domínigu 16 de Làmpadas cun sa partitzipatzioni de su Maistu Antonello Corona cumenti a cordinadori de su cursu; su Maistu Giancarlo Bagnulo cumenti a insennianti de parti pràtiga; su Maistu Alessandro Melis (abogau penalista) cumenti a insennianti de sa parti giurídica e su Maistu Igor Olla cumenti a insennianti a suba de sa casística de su bullismu.
14/06/2024
Gùspini. “Notti Magiche Euro 2024”
Sa Pro Loco Gùspini in collabboratzioni cun su Comunu de Gùspini in is datas de su 15, 20 e 24 de Làmpadas a is 9 oras de a merí, in is Giardinus Púbblicus, s’ant a projetai in su maxi ischermu is partidas de sa natzionali. Ddoi funt 200 postus a setzi e unu logu de recreu.
13/06/2024
Mara Arbarei. Oràriu nou Sportellu Lìngua Sarda
S’Ufìtziu de sa Lìngua Sarda de su comunu de Mara Arbarei, parti de su progetu "Terras de Marmilla Linas e Campidanu" finantziau cun su dinai de sa Regione Autònoma de Sardigna cunformas a sa L. 482/99 e a sa L.R. 22/2018, fait sciri ca giai de Lunis 10 de làmpadas 2024 est aberrendi duas bortas a sa cida, me is pròprius localis de sa Biblioteca comunali. Lunis de is 9:00 a is 10:00 e giòbia de is 9:30 a is 11:30 po totus is tzitadinus e tzitadinas, assòtzius, atividadis cumercialis e calisisiat persona chi bolat consulèntzia apitzus de sa Lìngua e de sa Cultura Sarda. In prus, po ses lunis de sighida su serbìtziu tenit su prexeri de fai un’atividadi po is piciocheddus in collabboratzioni cun sa biblioteca comunali.
13/06/2024
Mara Arbarei. Atividadi de yoga
Si fait sciri a totus is chi si funt iscritus a su progetu “Ben-essere in comunità” (Beni-èssiri in comunidadi) ca is atividadis de yoga incarrerant cenàbara 14 de làmpadas 2024 in sa palestra de is Scolas in Bia Adua e sighint ònnia cenàbara segundu custus oràrius: primu turnu de ora de is 8:30 a is 09:30; segundu turnu de ora de 9:40 a is 10:40.
13/06/2024
Sàrdara. Aperitivu a luxi de candíliu.
Sa Coop. Villa Abbas e Sardegna Termale Hotel & Spa ti cumbidant, su 22 de Làmpadas de is oras 18:00 a is oras 20:00, a pigai parti a unu merì innui podis imparai a traballai s’argidda e a realizai unu candíliu. Addia a su labboratóriu, si fait unu aperitivu delitziosu óru a sa piscina po essi unu merì ispantosu. Ant pentzau a duas fórmulas po is partitzipantis chi podint fintzas fai su bagnu in sa piscina asuta de is isteddus. Fórmulas: -25 eurus: 2 oras de labboratóriu e aperitivu -40 eurus: 2 oras de labboratóriu, aperitivu e intrada in sa pisicna Informus: Coop Villa Abbas 3501099278 Sardegna Termale 070 9385044 - info@sardegnatermale.it Chi bolit, podit fintzas prenotai sa cena.
12/06/2024
Futei. Atividadis de s’ istiu.
Si fait sciri a is babbus e mammas de is pipius e pipias e piciocus e piciocas chi funt abertus i tèrminis po sa presentada de is dimandas po partitzipai a is atividadis de s’ istiu 2024. Si podint presentai de su 7 de Làmpadas fintzas a su 25 de Làmpadas 2024. In su mesi de Argiolas si ant a fai is atividadis chi sighint: -Serbítziu “Spiaggia-Day” in unu stabilimentu balneari; -Serbítziu “Piscina-Day” in una piscina de su territóriu; Chi podit partitzipai: -Pipius de is 3 a is 5 annus (de su 7 de Argiolas a su 31 de Argiolas 2024); -Piciocus e piciocas de is 6 a is 11 annus (de su 7 de Argiolas a su 31 de Argiolas 2024); -Piciocus e piciocas de is 12 a is 17 annus (de su 7 de Argiolas a su 31 de Argiolas 2024). Contributzioni a su costu de su serbítziu: is utentis partitzipant a su costu de su serbítziu cun cuotas de contributzioni de sa fàscia Isee innui si agatant. Sa cuota si depit pagai in su momentu de s’iscritzioni cun alliongiada sa cópia de su pagamentu. Modalidadi e términis po presentai s’ istàntzia: sa manifestatzioni de interessu si depit presentai imperendi sa modulística cuncordada de su serbítziu chi si podit scarriai de su giassu internet de su Comunu www.comune.furtei.ca.it, o si podit pinnicai in su Comunu in sa bacheca. A sa dimanda si depint alliongiai custus documentus: -cópia de unu documentu de identidadi in cursu de valididadi de is chi faint sa dimanda -cópia de sa recida de su pagamentu; -Isee in cursu de valididadi. Is documentus si depint intregai a s’ Ufítziu Prísia de su Comunu de Futei, aintru e non prus a innantis de su 25 de Làmpadas 2024, segundu custas modalidadis: -a su indiritzu mail protocollo@comune.furtei.ca.it -intregu a manu; po informus si podint cuntatai is nùmerus chi sighint: Ufítziu Serbítziu Sotziali - Tel 070/9303722- Cellulari: 349/3216216
11/06/2024
Serrenti. “Silent Reading Party e Playing”
Sa Biblioteca Comunali de Serrenti “Francesca Sanna Sulis” in collabboratzioni cun su Comunu de Serrenti e s’Assótziu Culturali Suona Suona, at organizau in Serrenti su primu “Silent Reading Party e Playing”, abetendi sa Festa de sa Música. S’atóbiu est in Domu Odilia, in sa bia Nazionale 185, su 12 de Làmpadas 2024. A is 7 de a merí (19.00) si fait sa letura citius, a is 7 e mesu (19.30) si chistionat e si faint riflessionis asuba de su chi s’est lígiu, a is 8 de a merí (20.00) música live cun sa Teacher’s Band & Friends e a is 9 oras de a merí (21.00) si fait sa Cena donniunu cummenti ddi praxit. De New York a Serrenti, su “Silent Reading Party” at ispirau puru is letoris de innoi. In custu primu atóbiu is amantiosus de sa letura ant a abarrai impari po cumpartziri sa própia passioni in un’atmosfera de mudori e asséliu. Donniunu at a podi portai su líbburu chi ddi praxit de prus e afungai in sa letura sua, abarrendi citiu e fendiˑsí tragai de is fueddus
11/06/2024
Biddacidru. “Saggio Sportivo di Fine Stagione 2024 – ASD Kuunto Fitness. 14 de Làmpadas 2024
Su assótziu “Associazione Sportiva Dilettantistica Polisportiva Kuunto Fitness” organizat, cun s'agiudu de su Comunu de Biddacidru, sa manifestatzioni isportiva narada “ Saggio Sportivo di Fine Stagione” in programma po cenàbara 14 de Làmpadas 2024, h. 21:00 in s'Anfiteatru de su Parcu Comunali “Giuseppe Dessì”, in bia Parrocchia, Biddacidru.
11/06/2024
Pabillonis. “E-state Insieme”. Atividadis po s’istadi 2024
A cumintzai de su 3 de Làmpadas e fintzas a sa una (oras 13.00) de su 12 de Làmpadas si podint presentai is domandas po su Serbítziu de Animatzioni Istadiali 2024 “E-state insieme”, chi si fait in is cuatru cidas chi andant de s’8 de Meseargiolas a su 2 de Austu, 5 bortas a sa cida (de lunis a cenàbara) de is 8 e mesu de a mengianu a mesudí e mesu (8.30 - 12.30), in is ispàtzius de su tzentru polivalenti de su Comunu de Pabillonis (CAS, Informa-Gióvunus, biblioteca). Totu su chi serbit (asciugamanu de bagnu, cratzolas, capeddu, unu càmbiu de arrobba, crema solari, murzu, àcua ecc.) est a càrrigu de is famíllias. Podint partetzipai is minoreddus de is 3 a is 15 annus de edadi residentis in su Comunu de Pabillonis o in àterus comunus – chi faint parti de sa comunidadi po àteras arrexonis – chi, po mori de abbisóngius de organizatzioni e de gestioni de is atividadis de giogu, s’ant a pratziri in 3 trumas segundu s’edadi chi tenint: 3/5 annus - 6/10 annus e 11/15 annus.
10/06/2024
Seddori. Manifestatzioni “Sanluri Legge”.
Sa de otu editzioni de “Sanluri Legge” saludat s’istiu cun duus acabbu de cidas prenus de atòbious, de su 14 a su 16 e de su 21 a su 23 de Làmpadas, intra de rapresentatzionis e reading literàrius, aprofundamentus e arrexonamentus culturalis. “De otu annus organizaus unu féstival literàriu de livellu, proponendi autoris de fama natzionali e internatzionali – narat su Síndigu de Seddori Alberto Urpi. Ocannu puru ant a essi ses diis prenas, intra de chistionadas cun is scritoris, degustatzionis de binus, prodotus localis e reading literàrius; una fórmula chi s’annu passau at tentu fortuna meda. Ónnia annu cresceus e seus diaderus mannosus de “Sanluri Legge”, chi fait atobiai amantiosus de sa literadura e de su giornalismu de totu s’ísula. Totus is acuntéssius in programa si faint in su giardinu de su Casteddu Mediuevali de Lionora de Arborea (su casteddu e is colletzionis in is diis de su féstival si podint bisitai fintzas a is oras 24:00) “Sanluri Legge” partit Cenàbara su 14 de Làmpadas 2024 cun Lorenzo Scano. In una arrexonada cun Arianna Concu s’autori specializau in romanzus grogus, thriller, noir, finalista a su prémiu “Corpi Freddi Awards” in sa categoria “Migliore autore esordiente”, at a scoviai naibbulus e curiosidadis de “Una mattina come questa” (Rizzoli). Pustis de s’ impasada po s’aperitivu, spàtziu a Luca Bianchini e a su suu “Il cuore è uno zingaro” (Mondadori), in arrexonada cun Francesca Spanu. Autori de sa biografia ufitziali de Eros Ramazzotti e de sucessu mannu “Io che amo solo te”, de innui ant fatu fintzas su film, su ex ghiadori radifónicu contat cumenti est torrau a trattenni is ligidoris suus cun un àtera cumédia groga spassiosa. Sàbudu su 15 de Làmpadas 2024 su primu atòbiu est cun Daniele Còngiu; presentat su libbru suu “Erano gli anni” (Arkadia), innui contat de unu protagonista piticu chi, intra de bullismu, fami e poburesa, ammostat sa capacidadi de si furriai, su bisu de binci is barrancus, sa malasorti e is ingiustítzias, de cuncordai unu universu própiu innu s’intendi lìbberu. Cun s’autori in su palcu de sa rassigna Giovanni Davide Paris. Pustis de s’impasada po s’aperitivu, si chistionat ancora de coxina, cun Pietro Catzola, bincidori de su “Premio Selezione Bancarella della Cucina 2023”, chi arrexonat cun Fabio Marcello apitzus de su suu “Il cuoco dei Presidenti. Vita e ricette di un marinario al Quirinale” (Solferino). Pustis de is primus incàrrigus in sa Marina Militari, est su Presidenti Cossiga, sardu cumenti issu, a ddu abbizai e a ddi pediri de si trasladai in is coxinas de su Quirnale. Intra de su Palàtziu romanu e is àteras residéntzias presidentzialis, at coxinau po àterus cuatru Presidentis: Scalfaro, Ciampi, Napolitano e Mattarella, onniunu cun is gustus suus, cun a sighidura pràngius e imbitaus de importu. A palas de is cuintas de sa politica italiana, torrat a pentzai a contus e naibbulus, pitàntzias e consillus. S’acabbat cun su reading literàriu “Viaggio tra miti e leggende. Da Marco Polo a Dante, a Cristoforo Colombo” de e cun Michele Mirabella, acumpangiau de su Duo Saverio Mercadante, cumpostu de Rocco Debernardis e Leo Binetti. In su de 700 anniversàriu de sa morti unu donu a su prus nódiu de is sproradoris de totus is tempus; su contu de su biàgiu po sa Cina, a sa fini de su Duxentus, est unu contu apitzus de is imperus e de is costumus in logus misteriosus e ligendàrius e una rassigna antropológica de is tipus umanus prus vàrius. Domínigu su 16 de Làmpadas si partit cun su reading literàriu po piciocus “Signor Salsiccia”, cun Flavio Soriga, Riccardo Atzeni e Renzo Cugis. Unu spetàculu-labboratóriu innui si spiegat cumenti nascit unu contu, ita bolit nai scriri unu romanzu e cantu nci est de berus o imbentau in is libbrus chi ligeus. Sighit Milena Agus chi chistionat cun Alessandra Ghiani a pitzus de su suu “Notte di vento che passa” (Mondadori). S’autora nàscia a Genova de babbu e mamma sardus contat su pentzamentu universali intra de su disígiu de bisai e s’abbisóngiu de bivi in sa realtadi, cun una castiada originali a sa manera de is pipius chi a dda ligi fait arriri e spantai a su matessi tempus. Sa Domínigu acabbat cun unu imbitau de fama internazionali cumenti Carlo Cottarelli. Ddu intervistat Paola Pintus e ddu fait a pitzus de su sàgiu “Dentro il Palazzo. Cosa accade nelle stanze del potere" (Feltrinelli), chi oferrit una testimónia chentza de filtru de su caminu a su Senau, castiendi de acanta is criticidadis e is ineficièntzias agatadas in su caminu illuminendi su letori apitzus de su stadu atuali de is istitutzionis políticas.
09/06/2024
Gùspini. “Pride 2024. In pullman alla parata!”
Su Tzírculu Arci de Gùspini in ocasioni de su Pride 2024 organizat “In pullman alla parata!”. Parténtzia in pullman a is oras 15.30 Percussu: Biddacidru, ex sciacuadroxu – Gonnos, pratzali SuperPan (oras 15.45) – Gùspini, parchégiu ARST (oras 16.00) – Santu Éngiu, statzioni de is trenus (oras 16.30) – Seddori, parchégiu campusantu (oras 16.45) – Casteddu Torrada pullman: oras 23.15 de Casteddu Percussu:Casteddu – Seddori – SantuÉngiu– Gùspini – Gonnos – Biddacidru Costu: 13 éurus Iscritzioni a intru de su 17 de Làmpadas Info: arciguspini@tiscali.it– 3208705610
09/06/2024
Gùspini. “Ritratti. Le sfide delle donne”
S’AssótziuXConoscereXFare, cun su patrotzíniu de su Comunu de Gùspini e in collabboratzioni cun sa Biblioteca Comunali Sergio Atzeni” organizat, sàbudu su 15 de Làmpadas a is 5 de a merí (oras17.00) in sa Biblioteca, un’acontéssiu po arregodai a Michela Murgia, scritora, intelletuali, ativista, morta su 10 de Austu 2023. A dd’aregodaiat a essi Sabrina Sanna, dotzenti IIS De Castro Contini, chi dd’at connota e at tentu cun issa raportus de amigàntzia e duncas ndi podit fai unu perfilu chi si contit is aspetus de custa intellettuali e de sapersonalidadi originali sua. S’at a ligi asuba de is temas chi Michela Murgia at scritu e s’ant a projetai filmaus de repertóriu. Custa initziativa est sa prima de una filera posta in unu progetu prus articulau intitulau“Ritratti. Le sfide delle donne”. Est unu progetu chi previdit unas cantu de biografias de fémminas chi si funt ammostadas gràtzias a su modu insoru de pentzai, de cumportamentu, de impresas chi ant fatu, de idealis, andendi contras a is arrégulas donadas de sa sotziedadi e de su tempus chi ant bíviu. Po donniuna de custas fémminas s’at a proponni una genia de ritratu-biografia, imperendi circas fatas in is líbburus, pubblicatzionis e cun s’agiudu de immàginis e vídeus pigaus de su web. Custus atóbius s’ant a fai de tanti in tanti e is datas chi benint s’ant a fai sciri.
06/06/2024
Santu 'Èngiu. Ammosta Bibliogràfica e Pitórica "Pintoris de ariseu e de oi" - Raimondo Basciu. 14 de Làmpadas- 15 de Argiolas.
S'Ufítziu de Língua Sarda de su Comunu de Santu 'Èngiu, in collabboratzioni cun sa Biblioteca Multimediali "F. Onnis", organizat s'Ammosta Bibliogràfica e Pitórica "Pintoris de ariseu e de oi - Raimondo Basciu". S'incingiadura de s'Ammosta est su 14 de Làmpadas 2024 e si podit bisitai fintzas a su 15 de Argiolas 2024 in is oràrius de abertura de sa Biblioteca Muntimediali "F. Onnis", bia Leonardo, Santu 'Èngiu. S'ammosta bibliogràfica riguardat is artistas sardus cumenti a F. Fois, A. Ballero, C. Floris, F. Figari, F. Melis Marini, G. Ciusa Romagna, S. Fancello, e aici sighendi, chi ant donau unu cuntribbutu de primori a s'Arti. S'ammosta pitòrica bit s'espositzioni de unus cantu cuadrus de su Maistu de Arti Raimondo Basciu chi a indonu at imprestau is òperas suas. S'Ufítziu de Língua Sarda de Santu 'Èngiu fait parti de su progetu "Terras de Marmilla Linas e Campidanu" finantziau cun su dinai de sa Regione Autònoma de Sardigna cunforma a sa l.482/99 e a sa L.R. 22/2018. Sa Biblioteca Multimediali "F. Onnis" de su Comunu de Santu 'Èngiu fait parti de su "Sistema Bibliotecàriu Monti Linas". Raimondo Basciu Raimondo Basciu nascit in Casteddu in su 1954. Giai de piticheddu coltivat sa passioni po su disénniu: intra de is bangus de is iscolas elementaris e médias inghitzat a disenniai istrumbullau de is insenniantis chi ddi cuntzillant unu percursu de istudiu in s'àmbitu artísticu. Inghitzat, duncas, is istúdius in su litzeu artísticu; intra de is insenniantis arregordat pruschetotu Dino Fantini, Foiso Fois, Mirella Mibelli, Pinuccio Sciola. A pustis at inghitzau a trabballai cumenti a imprendidori po si mancebai de sa famíllia e tenni un'indipendéntzia económica. In dónnia manera no isbandonat s'amori po s'arti e, antzis, cumprit e afortiat sa passioni sua cun leturas e abbisitas a is museus prus importantis de is capitalis europeas cumenti a Parigi, Londra, Madrid, Praga. Oi in s'edadi de sa pensioni, tenit prus tempus de dedicai a sa passioni eterna cosa sua, sa pintura, chi ddi permitit giai giai de s'istesiai de sa realidadi. A pustis tempus meda at torrau a pigai in manu tela e pinzellus pintendi in antis sugetus figurativus e "vedutas" de tretus e paesàgius pintaus a s'ària aberta, po si ponni a pustis a sa prova in géneris alternativus prus astratus e cuntemporàneus. Agoa at circau de torrai a produsi, cunformas a sa fortza de is sonus, un'armonia de formas e coloris in manera tali chi giai giai creant sinfonias visivas. Est diaici chi circat de ponni is emotzionis suas a suba de sa tela in unu cúrriri de coloris chi, cumenti a is notas musicalis, creant pàusas e ritmus in una sinfonia visiva chi si presentat a sa mirada de s'osservadori generendi un'unioni intra de s'armonia visiva e s'armonia musicali. Medas òperas suas faint parti de colletzionis privadas in Itàlia e in s'èsteru. At partitzipau a medas ammostas colletivas, arritzendi unu grandu apretziamentu de parti de su púbblicu. S'amori po sa pintura e sa circa fitiana de istrúmbulus ddu portant a isperimentai sémpiri técnicas e istilis nous.
06/06/2024
Biddanoa de Forru. Ammosta de Arti “Movimenti immobili in Terra Antica”
Gióbia su 6 de Làmpadas 2024 a is 6 de a merí (18.00) in sa Sala de is Ammostas de su Museu Archeológicu de Biddanoa de Forru ddoi at s’incingiadura de s’ammosta de arti “Movimenti Immobili in Terra Antica”, personali de Roberto Sironi, a incuru de Alessandra Sorcinelli, caraterizada de su cuncertu improvisau de Elisabeth Boudjema a su violinu. S’ammosta si podit abbisitai cun intrada a indonu fintzas a sàbudu 15 de Làmpadas, de su martis a su domínigu (h. 9,30 / 13 - h. 15,30 / 19) Po informus 070 9300050 / 333 1760216 Si movint e si unint e bagamundant is ànimas coloradas nàscias de sa visioni de Roberto Sironi. Artista de fama internatzionali isprorat sa terra de Sardigna cun unu spíritu chi mudat, fiantzosu a arritziri. Cust’ĺsula eterna si aberrit curiosa a sa biatzesa artística. Preni sa tela de movimentu e percussus, mudai su bivi in dantza perfeta. Nisciunus est a solu mai. Unu furriolu de personàgius chi si isnuant e si truessant cun sa mirada: in suteris chi nosu circaus de ddus fissai issus funt giai diventaus cosmu in acàpiu. Intra su èssiri e su diventai totus is óperas de Roberto Sironi funt màginis de unu movimentu firmu chi in sa firmesa enigmàtica insoru fastígiant su rítimu e su tempus in una truma de gestus, atzionis e movimentus. “Movimenti immobili” est unu palcoscénicu fatu de genti, personas, personàgius e protagonistas chi si cunfundint in su spetàculu prus mannu de su mundu: sa vida! Ispriculendi sa matéria, s’artista si proponit is intentzionis suas cun unu linguàgiu impressionista nou, descriendi unu isciacu mannu de umanidadi chi at a abbitai po sèmpiri is óperas suas coloradas e in movimentu. S’artista at ideau su Prémiu “Il senso della vita” donau a Alda Merini e Sergio Zavoli candu s’est fata sa manifestatzioni Life in Gubbio (2027) e at espónniu is òperas suas in Parigi, Losanna, Milano, Czestechowa, Torino, Lione Kaiserslautern, Pesaro, Roma, Hong-Kong, Cannes e at partetzipau in Meseidas de su 2008 cun tres òperas a sa “Prima Biennale della Street Art e Delle Visioni Metropolitane” in is pabillonis de sa fiera de Piacenza Expo. In su 2019, s’artista at espónniu in su International Contemporay art - Palazzo Zenobio - Venezia, in s’Arressigna Internatzionali Arti Contemporànea “Arte & Moda” in sa galleria Arcadia – Milano e in ocasioni de Brera Contemporary Art in sa Galleria M’Arte de Corso Garibaldi- Milano. Roberto Sironi est su diretori artísticu de su Prémiu De Andrè, setzioni pintura e collàbborat cun su periódicu culturali americanu l’M ITALIAN
06/06/2024
Biddanoa de Forru. Aina de su mesi de Maju 2024: Mascaredda de òru de su depósitu votivu de Genna Maria
Intra de is ainas de su depósitu votivu arricu meda agatau aintrus de su nuraxi Genna Maria, nd’est bessia a pillu una mascaredda de òru. Custa genia de màscaras de òru est documentada in s’àrea orientali prus acanta nosta giai in s’edadi de su Brunzu in su cuntestu funeràriu, e est sighia in edadi fenítzia che a elementu segundàriu de is statueddas de brunzu. Sa mascaredda de òru de Genna Maria, pubblicada de Caterina Lilliu in su 1993 aintrus de su echipagiamentu votivu de edadi púnica-romana, arrapresentat s’únicu esémpiu de custa genia de ainas in Sardigna.
.jpg)
04/06/2024
Biddanoa de Forru. Incingiadura “Area Camper Tramontana”
Su 15 de Làmpadas, Dí mondiali de su bentu, s’incíngiat s’àrea noa po is camper, chi s’at a tzerriai “Tramontana”. Realizada cun su finantziamentu de sa Lei Regionali 16/2017, s’àrea at a essi atretzada po istrangiai fintzas a 10 camper e at a tenni unu logu cun wi-fi a indonu, serbítziu de càrrigu e iscàrrigu, currenti e serbítzius igénicus. Intrai in cust’àrea at a costai 10 éurus a sa dí e sa gestioni si fait cun un’app. Sa positzioni sua at a permiti a is camperistas de umperai is impiantus isportivus. In is cidas chi benint s’ant a fai sciri totus is informus utilosus chi dda pertocant. Sa dí chi s’incíngiat est dedicada a Davide, tzitadinu biddanoesu istimau meda e camperista apegau, chi po primu iat donau s’idea de realizai cust’àrea camper própiu in bia delle Grotte. Programma: Oras 16.30: Atóbiu in su Campu Isportivu Comunali de Biddanoa de Forru Oras 17.00: Parténtzia de su corteu de is camper faci a su Parcu “Sa Corona Arrubia” cun aperitivu cumbidau de “Il Lichene Rosso” Oras 18.15: Torrada a su Campu Isportivu Oras 18.30: Incingiadura de s’“Àrea Camper Tramontana” Oras 21.00: Projetzioni de Italia-Albania (Euro 2024) At a sighiri su programma prus cumpletu intra unas cantu diis.
04/06/2024
Mara Arbarei. Atòbiu po piciocheddus
Custa borta tocat a is piciocheddus! S’Unioni Comunus de sa Marmidda, su Sistema Bibliotecàriu Marmidda e sa Biblioteca Comunali de Mara Arbarei arricint totus is piciocheddus chi tenint de 13 a 16 annus po arrexonai impari de su chi ddis praxit a ligi, de su chi ant giai lìgiu o de su chi iant a bolli. Est una manera po si connosci a pari, scoberri sa biblioteca e is lìbburus de calisisiat calidadi, conosci chi ddui trabballat e su chi si fait a intru. Podis essi fintzas unu chi non ligit mai e bolis cumprendi ita ddui agatant de bellu a ligi totus is atrus. Duncas, calisisiat s’arrexoni, chi tenis s’edadi, acostadì a Biblioteca su 5 de làmpadas a ora de is 17:30, as a essi su beni beniu!! Po ndi sciri de prus: tel. 07093069317 e-mail biblio.villamar@gmail.com